Casa Memorială „Anton Pann” din Bucureşti a fost redeschisă publicului marţi, potrivit Muzeului Naţional al Literaturii Române de care aparţine.
Povestea vieţii scriitorului este spusă într-un mod inedit – prin cele mai frumoase ilustraţii de carte realizate de artişti români faimoşi, instalaţii interactive şi animaţii, 23 de instrumente muzicale reprezentative pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, o arhivă de sunete, partituri, piese vocale şi instrumentale, laice şi religioase compuse de Anton Pann. Toate se regăsesc în prima expoziţie permanentă a casei care păstrează vie memoria unui scriitor şi a vremurilor în care a trăit şi a creat el, prezentate printr-un concept curatorial propus de arhitecţii Constantin Goagea şi Justin Baroncea, scrie news.ro.
Casa, prima şi singura în care Anton Pann a locuit fără chirie, a fost cumpărată – împreună cu locul – la 20 februarie 1848. Aflată la mică distanţă de Biserica Sfântul Stelian-Lucaci, în a cărei strană dreaptă a cântat Anton Pann, locuinţa are o curte largă, în care proprietarul şi-a putut muta tipografia.
În această casă, Anton Pann a realizat cea de-a doua ediţie a capodoperei sale, „Povestea vorbii”, apoi „Nezdrăveniile lui Nastratin Hogea”, cealaltă creaţie de vârf semnată de autor, precum şi „O şezătoare la ţară” şi „Călătoria lui Moş Albu”.
