Mai mulţi copaci ne pot salva de inundaţiile din Capitală! Zonele cu vegetaţie pot drena de 30 de ori mai multă apă decât sistemul de canalizare din oraş. Spaţiile verzi, precum arborii masivi, gardul viu şi gazonul, pot să absoarbă sute de litri într-o singură zi, transmite observatornews.ro.
Cu o capacitate de absorbţie subdimensionată, canalizarea din Bucureşti nu face faţă ploilor torenţiale. Bulevardele se inundă imediat după ce gurile de canal nu mai pot prelua apa şi refulează.
Şi ar putea să absoarbă de zeci de ori mai multă apă decât sistemul de canalizare dacă ar exista mai multe plante, spun specialiştii.
Prin sistemul de canalizare al oraşului pot trece cel mult 23 de litri de apă pe metru pătrat, într-un interval de două ore.
În acelaşi timp, un metru pătrat de sol, fără vegetaţie, poate să absoarbă 100 de litri de apă, adică de 5 ori mai mult. În cazul în care pe pământ există plante, capacitatea de drenaj creşte până la 200 de litri de apă.
„Arborii ajunşi la maturitate sunt cei care pot drena cea mai mare cantitate de apă. Specii precum salcia, plopul sau platanul pot să absoarbă până la 800 de litri de apă în doar 24 de ore„, explică Andreea Milea, reporter Observator.
„În general în Bucureşti avem un sol brun roşcat care este moderat permeabil. Deci nu avem o capacitate extraordinară de absorbţie. Se pot face grădini de ploaie. Nişte oaze de spaţiu verde pe scuaruri sau în pieţe„, explică Mihai Jipa, inginer de mediu în cadrul Primăriei Sectorului 3.
O altă soluţie sunt rezervoarele subterane de apă. Un sistem care poate funcţiona sub zonele cu mult asfalt, aşa cum sunt parcările sau pieţele betonate.
Imaginaţi-vă astfel că sub Piaţa Victoriei există un bazin imens de colectare a apei pluviale. Ca o piscină în care apa de ploaie ajunge prin scurgeri. Cantitatea adunată aici poate fi scoasă apoi cu motopompe.
O soluţie care a fost deja implementată la Berlin. Inclusiv trotuarele pot deveni sisteme de drenaj.
„Din pavaj cu nisip şi piatră. Acel pavaj să fie montat pe un strat de 10-15-20 cm de nisip, încât apa să fie absorbită printre rosturile pavajului şi să se poată drena„, a explicat Mihai Jipa.
Miercuri, în doar câteva ore, au căzut 42 de litri de apă pe metru pătrat în Capitală. Dublu faţă de cât pot prelua canalizările din oraş.
„Vorbim despre un sol care la sfârşitul săptămânii trecute a mai traversat un episod important de precipitaţii astfel încât aveam deja o cantitate de apă care a fost absorbită cu o săptămână în urmă„, a explicat Diana Giurgiu, meteorolog ANM.
Ploaia se va resimţi şi financiar. În ultimele zile s-au adunat 24 de milioane de metri cubi de apă pluvială, echivalentul a 105 milioane de lei, bani ce vor fi plătiţi de bucureşteni la următoarea factură.
