După aproape doi ani de la apariţia primelor cazuri de persoane infectate în China, pandemia de coronavirus a îmbolnăvit până în prezent peste 244 de milioane de persoane în întreaga lume şi a provocat aproape 5 milioane de victime. În România, peste 1,6 de milioane de persoane au fost infectate şi alte 47.000 au murit din cauza COVID-19, scrie digi24.ro.
În paralel, în toată această perioadă, s-a dezvoltat o veritabilă pandemie paralelă de fake news şi mesaje conspiraţioniste ori care au negat existenţa coronavirusului. Retorica folosită de conspiraţionişti s-a modificat şi a cunoscut o serie de „mutaţii”, care au evoluat de la simpla negare a virsului sau la expresii precum „Cunoşti pe cineva bolnav de coronavirus?”, folosite în primel luni ale pandemiei, până la mesaje antivacciniste actuale de genul „vaccinul provoacă infertilitate”.
„O formă misterioasă de pneumonie virală în China” – aşa a sunat una din primele ştiri, publicate de digi24.ro pe 6 ianuarie 2020, despre apariţia unei boli încă necunoscute. Din primele date, autorităţile chineze din Wuhan au precizat că nu era vorba nici de SARS, nici de MERS, nici de gripă aviară.
În doar câteva luni, întreaga planetă avea să afle despre ce e vorba, odată cu răspândirea „formei misterioase de pneumonie” şi transformarea ei în actuala pandemie de coronavirus.
Odată cu măsurile de carantinare şi restricţiile impuse de guvernele din întreaga lume şi cu eforturile oamenilor de ştiinţă în a găsi un tratament sau vaccin, au început să circule şi mesajele de tip conspiraţionist sau antivacciniste, care au dus la crearea unei nişe distincte a teoriei conspiraţiei, a celor care au devenit cunoscuţi sub numele de „negaţionişti COVID”.
Masca-„botniţă”, simbolul pandemiei şi al luptei conspiraţioniştilor cu opresorii
Primele astfel de mesaje au fost de genul „virusul nu există” şi „oricum, China e departe, nu o să ajungă la noi”. Sau „e o criză artificială care ține lumea ocupată, ca să abată atenția de la alte probleme mai importante, cum e Brexitul”.
Pe data de 26 februarie 2020, virusul a fost oficial confirmat în România. „E doar o gripă” a fost un mesaj extrem de rezistent, încurajat şi de declaraţii de genul noul virus este de 10 ori mai slab decât virusul gripal.
Mesajele negaţioniste s-au reunit apoi în refrenul „Cunoşti tu pe cineva care să aibă COVID?” Ulterior, când numărul de bolnavi a început să crească, o nouă poveste a început să facă carieră în mediul online, în primăvara anului 2020:
„M-a sunat cineva de la spital să îmi spună că îmi oferă bani dacă sunt de acord ca pe certificatul de deces să fie trecut că a murit de COVID-19″
Măsurile de carantină şi restricţiile au dus la apariţia binecunoscutelor mesaje anti-mască care domină şi acum spaţiul online şi sunt promovate de negaţionişti.
Masca a devenit un veritabil simbol al pandemiei şi e asociată în mesajele conspiraţionist-negaţioniste cu „botniţa” pe care guvernul încearcă să o impună propriilor cetăţeni.
Mesajele anti-mască cel mai des întâlnite pe conturile sociale ale celor care au promovat mesaje conspiraţioniste au fost: masca nu ajută sau nu protejează împotriva coronaviruslui, sau „masca purtată de omul sănătos poate face mai mult rău, decât bine”.
Alt mesaj vehiculat: purtarea măștii scade nivelul de saturație a oxigenului în sânge. Un simplu experiment a demonstrat că acest lucru nu este, însă, adevărat.
De la imunitate de turmă la ivermectină
O perioadă, în prima jumătate a anului 2020, mesajele anti-mască au circulat în paralel cu ideea – „lăsaţi virusul să se răspândească, deoarece aşa se va putea obţine imunitatea de turmă”.
Ideea imunităţii de turmă a venit la pachet cu impunerea de restricţii blânde, cum s-a întâmplat iniţial inclusiv în ţări precum Marea Britanie sau SUA, ai căror lideri – premierul Boris Johnson şi preşedintele american Donald Trump – s-au opus iniţial adoptării de măsuri dure.
Ulterior, atât Donald Trump, cât şi Boris Johnson s-au infectat cu coronavirus. Premierul britanic a ajuns chiar să fie internat la ATI, Concomitent, autorităţile britanice au schimbat strategia şi au trecut de la relaxare la măsuri dure.
Oamenii de ştiinţă au arătat că ideea de a lăsa virusul să circule pentru a duce la cât mai multe îmbolnăviri şi, ulterior, la aşa-numita imunitate de turmă este un miraj periculos. Ideea obţinerii imunităţii de turmă a fost între timp abandonată şi nu mai este promovată.
În schimb, au fost intens promovate mesaje despre aşa-numitele tratamentele-minune anti-COVID: hidroxiclorchina şi ivermectina au devenit noile vedete în lupta conspiraţioniştilor cu tirania ştiinţei şi a industriei Pharma.