In 1928, Universitatea din Bucuresti solicita studentilor care voiau sa se inscrie la facultate si un certificat de vaccin, potrivit ziare.com.
Romania era la sfarsitul anilor ’20 intr-o situatie medicala critica dupa valurile de gripa care au provocat zeci de mii de morti in anii anteriori. Variola provoca, de asemenea, numeroase decese.
Certificatul de vaccinare a devenit, astfel, un instrument folosit de autoritati. In perioada respectiva era obligatoriu vaccinul impotriva variolei.
La inscrierea la Universitatea Bucuresti se solicita, pe langa actul de nastere si consimtamantul paritilor sau tutorilor (in cazul in care candidatul era minor), si certificatul de vaccin.
Variola a fost timp de secole o boala cumplita. In 1796, un medic englez, Edward Jenner, a venit cu ideea de a inocula o forma usoara de variola, Variolae vaccinae, unui copil pentru a stimula raspunsul imun. Procedeul functioneaza si astfel se naste „vaccinarea”.
In Regatul Unit, vaccinul impotriva variolei a devenit obligatoriu pentru copii in 1853. Aceasta prima vaccinare obligatorie a starnit o puternica opozitie. Oponentii au invocat „pericolul” de a injecta produse de origine animala, „motive religioase” sau „incalcarea libertatilor individuale”.
O „clauza de constiinta” a fost introdusa in legislatia britanica inca din 1898 pentru a permite persoanelor recalcitrante sa se sustraga de la vaccinare.
