Ciucă se detașează de PSD: “La viitoarele alegeri vom sta pe picioarele noastre! Nu ne vom baza pe alții“

1
285
Foto: Facebook / Nicolae Ciuca

Premierul Nicolae Ciucă se detașează de PSD și afirmă că la viitoarele alegeri, PNL nu se mai bazează pe actualii parteneri de guvernare. “La viitoarele alegeri vom sta pe picioarele noastre! Nu ne vom baza pe alții”, a completat acesta pe Facebook.

Ciucă amintește „provocările” pe care le are de înfruntat partidul său.

„Prima provocare a PNL ține de gestionarea crizei și schimbările unui mediu internațional marcat de incertitudine. PNL a înțeles să-și asume în acest context internațional complicat un comportament care să fie responsabil, în interesul românilor și al României”, a scris liderul PNL pe Facebook.

Ciucă își continuă mesajul subliniind că cea de-a doua provocare ține de felul în care partidul său își proiectează viitorul și „soluțiile pentru acest viitor”: „PNL are datoria să definească pe termen mediu și lung modul în care trebuie să arate România, să identifice restanțele economice, politice și instituționale la peste 30 de ani de la Revoluție, respectiv ce obiective ne propunem pentru a le depăși”.

„A treia provocare ne privește pe noi înșine. Ca să schimbăm societatea trebuie să ne schimbăm pe noi, ca partid și ca mod de funcționare. Avem nevoie de acest proces de reflecție și introspecție pentru a vedea dacă putem oferi un model de practici politice sau, dimpotrivă, oferim contra-modele de conduită”, a mai adăugat Ciucă.

Premierul își încheie mesajul afirmând că acțiunile prezente de la nivelul guvernării sunt demonstrative pentru „societatea românească în ansamblu”. El a promis că la viitoarele alegeri, liberalii vor sta pe picioarele lor, fără să se mai bazeze pe partenerii de guvernare.

„La viitoarele alegeri vom sta pe picioarele noastre! Nu ne vom baza pe alții, nici pe partenerii de guvernare. Succesul depinde numai de noi, în sensul că trebuie să înțelegem ce avem de făcut, să ne adaptăm la schimbare din mers, să venim cu idei noi, inclusiv să schimbăm partidul din interior”.

1 COMENTARIU

  1. După ce timp de doi ani in loc să guvernaze, liberalii s-a bălăcărit in tot felul de „congrese” care au dus la slăbirea partidului , astfel incât PNL a ajuns la cheremul PSD, premierul Nicolae Ciucă, se gândeste deja la viitoarele alegeri. Ba chiar speră ca PNL să aibă sanse de succes fără să facă nimic, ceea ce e o mare prostie.
    Nimic despre îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, avand in vedere ca atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de:
    -Reforma pensiilor;
    -Reforme în politica fiscală;
    -Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
    -Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
    –Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
    –Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
    -Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
    -Transport fără emisii de carbon;
    -Energie Regenerabilă.
    Si asta nu e totul. E nevoie de un program de tară , deoarece România la peste 30 de ani de la revolutia din 1989 este un stat nereformat. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută pentru că că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
    Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
    De aceea, este extrem de utilă si necesară o nouă impărtire administrativ-teritorială a ţării, compatibilă cu „Europa regiunilor”. Aceasta se poate face foarte simplu printr-o lege organica fără să fie necesară modificarea constitutiei. Este vorba de reducerea numărului de judete prin comasare si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutia acruală care nu specifică si numărul de judete. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
    Recent, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României propuneau ca model de regionalizare organizarea curților de apel. Aceștia s-au întâlnit cu importante organizații patronale și profesionale sectoriale din țară și au convenit că este nevoie de o reducere imediată a cheltuielilor din administrație, iar asta nu se va putea face decât dacă se reduce numărul de județe, pe modelul organizării curților de apel, care sunt în număr de 15, respectiv la București, Craiova, Timișoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iași, Galați, Constanța, Ploiești, Pitești, Alba-Iulia, Târgu Mureș, Bacău, Brașov. Se poate prelua acest model și în cazul județelor, mai ales că în Constituția României nu se vorbește de un anumit număr de județe. Propunerea a fost semnată de Camera de Comerț și Industrie a României, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase ROMPAN, Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții din România PATROMAT, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România LAPAR, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România ANAT, Federația Operatorilor Români de Transport FORT, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă ONIV și Asociația Brokerilor din România.
    Organizațiile semnatare consideră ca prioritară și redefinirea noțiunii de comună ca structură administrativ-teritorială cu cel puțin 5.000 de locuitori.
    (Vezi si: https://www.gandul.ro/stiri/ccir-pentru-reducerea-cheltuielilor-bugetare…)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.