Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a afirmat vineri că trebuie schimbat modul de lucru al angajaţilor din instituţie, iar serviciile trebuie digitalizate. Declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă despre digitalizarea Bucureştiului, organizată în cadrul evenimentului Bucharest Tech Week – Tech Expo.
„Când am ajuns la primarie am găsit 3.000 de angajaţi şi dacă vorbim doar de aparatul primăriei sunt 5 milioane de coli A4 folosite anual, ceea ce înseamnă 100 de pagini pe zi de angajat. Este un mare şoc cultural pentru mine, ca şi cum m-aş fi întors 50 de ani în timp. Ne dorim să transformăm această primărie, ne dorim ca tinerii să simtă primăria ca fiind din generaţia lor. Este o provocare la două niveluri: în primul rând intern. În primărie trebuie să schimbăm complet felul de a proceda şi să digitalizăm serviciile care se văd din exterior”, afirmă edilul.
Primarul precizează că, în acest moment, se lucrează la mai multe proiecte privind digitalizarea instituţiei.
„Când am venit la primărie am găsit o primărie nedigitală, angajaţii nu aveau nici măcar adrese de e-mail de serviciu, dar trebuie să vedeţi că erau cheltuiţi foarte mulţi bani pe partea de digitalizare. Numai la Poliţia Locală sunt milioane de lei cheltuiţi pe partea asta de digitalizare fără efecte pe care să le resimţim. Noi trebuie să schimbăm modul de lucru de până acum. Trebuie să folosim expertiza firmelor, pentru că fără aceasta nu vom reuşi. În primărie nu există expertiză. Va trebui să facem asta într-un alt mod decât s-a făcut până acum. Fără să fie pe filieră politică. Va trebui să accesăm piaţa liberă. Dacă e vorba despre un serviciu public, da, se poate face printr-un parteneriat, dacă nu e vorba despre un serviciu public, va trebui să avem un caiet de sarcini clar şi să achiziţionăm în mod transparent şi nediscreţionar serviciul”, explică Clotilde Armand.
Primarul arată că Primăria vrea să folosească senzori pentru tot ce este colectare selectivă şi pentru tot ce înseamnă date de poluare.
„Parteneriatul public-privat are un specific. El trebuie să producă profit pentru partenerul privat. Partenerul privat, dacă nu are profit, nu va fi la fel de implicat. În România aceste tipuri de parteneriate pentru autostrăzi, spitale, parcări, locuri de joacă şi altele nu pot fi gândite de oameni ca surse generatoare de profit. Şi de aceea trebuie să fim puţin atenţi când vorbim de parteneriate public-privat. O să vă dau un exemplu de succes: suntem într-un parteneriat public-privat când vine vorba despre accesul la servicii publice pentru persoane nevăzătoare. Aici nu este vorba despre un profit pentru firmă. Este un profit în sensul că ea îşi doreşte ca persoanele nevăzătoare să aibă acces la serviciile publice şi creează un anumit tip de aplicaţie. Este foarte clar că împreună aducem ceva comunităţii. Suntem foarte deschisi pe partea asta de parteneriate public-privat, dar tebuie să fim atenţi să fie vorba despre un serviciu public. Deocamdată, pentru a beneficia de expertiza firmelor private, fiindcă fără această expertiză nu putem să mergem mai departe, lucrăm la caiete de sarcini”, conchide Clotilde Armand.
