Conform Raportului de activitate al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru anul 2022, numărul certificatelor de concediu medical a fost asemănător cu cel din anul 2021, aproximativ 8,4 milioane de documente.
Pentru perioada 2019 – 2022 situaţia numărului de certificate de concediu medical şi a zilelor – prestaţii suportate din FNUASS se prezintă astfel:
An – Număr certificate de concediu medical – Număr zile-prestaţii suportate din FNUASS
2019 – 7.062.434 – 38.303.711
2020 – 7.513.051 – 41.690.434
2021 – 8.405.230 – 45.566.833
2022 – 8.364.871 – 40.029.055
În trimestrul I al anului 2023 s-a înregistrat un număr de 1.836.315 certificate de concediu medical, respectiv un număr de 8.411.667 zile de concediu medical decontabile de casele de asigurări de sănătate.
Din punct de vedere al sumelor decontate din FNUASS pentru concediile medicale situaţia sintetică se prezintă astfel:
An – Sume decontate (miliarde lei)
2019 – 2,75
2020 – 3,60
2021 – 3,80
2022 – 5,90
Sumele decontate nu pot fi suprapuse numărului anual de certificate de concediu medical depuse spre decontare, deoarece există un decalaj semnificativ între momentul emiterii certificatului şi cel al decontării. Astfel, angajatorul poate depune spre decontare certificatul de concediu medical în termen de 90 de zile de când angajatul prezintă documentul respectiv la serviciu, după care curg alte termene de validare şi corectare a eventualelor erori la nivelul caselor de asigurări de sănătate.
La data de 31 mai 2023 valoarea totală a indemnizaţiilor de concediu medical decontabile de CNAS era de 1,93 miliarde lei.
Începând cu luna august 2021, CNAS a implementat un nou mecanism de acordare a certificatelor de concediu medical, în cel puţin două etape, prin care asiguratul beneficiază de o mai bună monitorizare a afecţiunii. Totodată, această reglementare are şi rolul de a descuraja acordarea nejustificată de concedii medicale.
CNAS poate verifica doar retroactiv modul în care sunt acordate certificatele de concediu medical: înscrierea tuturor informaţiilor obligatorii, cod de boală etc.
Deoarece CNAS nu dispune de alte pârghii de control, a existat în Parlament o propunere de reglementare care să permită verificarea persoanelor aflate în concediu medical fără a le fi încălcată intimitatea. Propunerea a fost respinsă.
„Vrem să susţinem în continuare din punct de vedere financiar salariaţii care din motive de sănătate nu-şi pot desfăşura activitatea obişnuită, dar trebuie să fim fermi faţă de bolnavii închipuiţi, faţă de cei care fac un sejur în plus sau alte activităţi în folos propriu pe bani publici” – a declarat Adela Cojan, preşedintele CNAS.
