MEC așteaptă până la mijlocul lunii ianuarie 2026 propuneri din țară pentru pilotarea de planuri-cadru alternative la liceu. C.N. „Gheorghe Lazăr” București și C.N. „Andrei Șaguna” Brașov au experimentat proiecte-pilot, directorii unităților școlare împărtășind din experiența lor, potrivit Adevarul.ro.
Din toamna 2026, elevii proaspăt admiși în clasa a IX-a ar putea experimenta „liceul altfel”, dar asta doar dacă aleg o unitate de învățământ care să fi înaintat către Ministerul Educației și Cercetării un proiect de pilotare a unui plan-cadru alternativ și acesta să fi fost aprobat. Propunerile acestor proiecte-pilot se realizează chiar în această perioadă, astfel încât în prima parte a anului viitor ministerul să decidă în care licee procesul educațional se va desfășura mai aproape de ceea ce își doresc elevii și părinții.
Pentru cei interesați de implementarea planurilor-cadru alternative, în aceste zile Ministerul Educației și Cercetării derulează o serie de webinare dedicate implementării și pilotării planurilor-cadru alternative la liceu începând cu anul școlar 2026-2027.
Discuțiile sunt structurate pe filiere – învățământ tehnologic, învățământ teoretic, învățământ vocațional -, iar la acestea au putut participa, prin înscriere, directori de școală, profesori, dar și părinți.
Un astfel de webinar a avut loc luni, 8 decembrie 2025, tema fiind „Pilotarea planurilor-cadru alternative în licee teoretice și colegii naționale”, iar invitați speciali au fost Ionela Neagoe – director Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București și Carmen Tănăsescu – director Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov.
Despre ce așteaptă Ministerul Educației și Cercetării de la unitățile școlare care vor să experimenteze planul cadru alternativ a vorbit Radu Szekely, coordonatorul Comisiei de Coordonare a Programului de Pilotare, precizând că sesiuni de pregătire vor mai fi, atât online, cât și întâlniri în țară, în funcție de interesul manifestat.
„Rolul comisiei de coordonare nu este, cum am spus cred că de foarte multe ori, să evalueze doar niște propuneri în vid, să vedem dacă sunt bune sau nu, ci să le facă cât mai bune împreună cu liceele, astfel încât să fie fezabile și să ducă la niște rezultate bune, pe termen mediu și lung”, a precizat Szekely.
Organizarea programului național de pilotare este reglementată prin O.M.E.C. 4444/2025, iar în ordin se regăsesc inclusiv prevederile legate de numărul de ore obligatorii alocate/disciplină din trunchiul comun (standard pentru tot sistemul de învățământ) și numărul de ore minim-maxim pentru curriculum-ul de specialitate care se construiește din curriculum-ul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ). „Școala oferă un număr de cursuri și din acestea elevul trebuie să-și construiască inclusiv profilul de specialitate, adică specializarea pentru care a venit la liceul respectiv și ce vrea să studieze în continuare”, a precizat Radu Szekely.
Elevul poate alege, din oferta școlii, mai multe discipline pentru dezvoltarea competenței din profil și poate alege chiar să studieze aceeași disciplină cu profesori diferiți. „Este o schimbare fundamentală în modul de organizare al planului cadru, pentru că elevul nu mai are obligația de a lua doar anumite ore pentru curriculum-ul de specialitate, ci poate să aleagă, cu condiția să acopere competențele necesare în descrierea profilului respectiv”, a completat Radu Szekely.
Coordonatorul Comisiei de Coordonare a Programului de Pilotare a explicat că, de exemplu, jumătate din orele de consiliere și orientare nu se vor mai desfășura în clasă, ci pot fi organizate sub forma unor internship-uri în instituții sau la agenți economici. La fel, 50% din orele de educație fizică vor fi alocate unui sport de echipă. O altă posibilitate a planurilor cadru alternative este aceea de a re-dimensiona ora de predare (ora nu va mai fi obligatoriu de 50 de minute), păstrând în schimb durata totală a unui curs (numărul total de ore alocate disciplinei). Disciplinele pot fi studiate interdisciplinar, iar pentru asta profesorii sunt încurajați să-și expună propria viziune și să facă propuneri.
Cât despre cum va decurge procesul de selecție a proiectelor-pilot, Radu Szekely a explicat că acesta este structurat în două etape, prima fiind cea de analiză preliminară – eligibilitate și oportunitate, iar cea de-a doua – de evaluare calitativă in extenso, pentru această ultimă etapă școlile primind sprijin din partea ministerului pentru a ajunge efectiv la forma care va putea fi implementată.
Directorii și profesorii au mai aflat că se pot acorda inclusiv derogări de la anumite prevederi din legislația secundară, dacă acestea vor fi necesare pentru implementarea planului-cadru.
O precizare importantă a fost cea legată de resursa umană, școlile având posibilitatea să aducă din afara unității de învățământ profesori care să predea anumite discipline, însă cu încadrarea în limita bugetului aprobat sau cu atragerea de fonduri suplimentare.
Proiectele-pilot trebuie să demonstreze că vin cu adevărat cu idei noi, că își propun să facă lucrurile mai interesante astfel încât elevul să învețe mai bine și mai aplicat și că nu urmăresc, în fapt, calibrări pentru resursa umană, a fost o altă observație.
„Am convenit cum să facem noi să ne ajutăm și pe noi și pe copii”
Invitate în fața colegilor, directoarele de la C.N. „Gheorghe Lazăr” București și, respectiv, C.N. „Andrei Șaguna” Brașov au vorbit despre variantele pe care deja le pilotează în școli și despre ce își propun în continuare.
„Sfatul meu și pentru pilotarea aceasta este să pornești de la o nevoie. Și noi am pornit de la o nevoie. Adică noi am constatat că spre finalul anului copiii de clasa a XII-a lipseau de la ore, dădeau scutiri medicale și rămâneau acasă să învețe. De asemenea, mulți dintre colegii noștri se plângeau de fapt că trăgeau de ei pentru a le pune note suficiente cât să încheie anul și atunci, pornind de la nevoia aceasta, am convenit cum să facem noi să ne ajutăm și pe noi și pe copii”, a explicat dir. Ionela Neagoe.
S-a căutat, în fapt, o soluție pentru perioada martie – iunie, pentru că profesorii reușeau să încheie predarea materiei până în martie și de atunci derulau recapitulări pentru a pregăti examenul de Bacalaureat. Așa s-a decis ca din martie elevii de clasa a XII-a să intre într-un program special în care timp de trei zile pe săptămână se prezintă fizic la școală, iar în celelalte două zile rămân acasă să învețe.
În cele trei zile la școală au programate ore la disciplinele de examen și ore precum Educația fizică sau Dirigenția, unde este necesară prezența efectiv în școală, pentru celelalte discipline alegându-se forma online.
Pentru orele din online, elevii au de realizat un proiect transdisciplinar, provocator, pe care și-l aleg dintr-o listă publicată încă de la începutul anului școlar. Mai mult, pot contribui, la rândul lor, cu teme pentru această listă. „I-am forțat să nu dea copy-paste, pentru că în primul an a fost mai greu dar le-am arătat că nu se poate să dai copy-paste. Nu așa vrem să facem educația și nicăieri în lumea asta nu le-ar da voie să copieze. Și i-am învățat să exploateze cunoștințele, să citească, să se informeze, cum bănesc că toți faceți. Și a fost bine. Iar nota au primit-o, e adevărat, la trei materii, la patru materii, în funcție de ce tratau ei în proiectul acela transdisciplinar și prin prezentarea fizică și în fața unei comisii”, a explicat prof. Neagoe.
Pentru a-i evalua unitar, profesorii au întocmit împreună o procedură. Aplicând noul program, s-a constatat că pregătirea de la școală în foarte multe cazuri a fost suficientă pentru o notă mare la Bacalaureat, fără a mai fi nevoie de meditații. Un alt aspect pozitiv a fost acela că elevii au devenit mai responsabili, obligați fiind să-și organizeze activitatea în cele două zile în care rămâneau acasă. În plus, profesorii au observat un mai mare interes în zilele de prezență la școală, pentru că au lucrat cu elevi care aveau obiective clare: o notă mare la Bacalaureat sau la examenul de admitere la facultate.
Comunicarea cu părinții a fost un alt aspect asupra căruia profesorii s-au concentrat mult.
„De asemenea, în relația cu colegii mei profesori a folosit extraordinar de mult și a mobilizat ideea aceasta că nimeni nu judecă pe nimeni, învățăm unii de la alții, tu cum faci – împărtășirea de experiență și de idei. De aici au ieșit și propunerile, de exemplu, pentru proiectele acelea transdisciplinare și ghidul care a fost chiar realizat ca urmare a unor discuții în comun și dezbateri foarte constructive”, a mai adăugat Neagoe.
Ce de asemenea li s-a permis elevilor a fost ca din martie, de când au trecut la programul special, să-și poată schimba profesorul la anumite discipline, cu atât mai mult cu cât pentru unii miza nu era doar Dacalaureatul, ci erau interesați și de examenele de admitere și astfel au ales ore pentru anumite discipline la alte clase.
O mare provocare a fost, în schimb, stabilirea orarului astfel încât să satisfacă toate cerințele. Au fost perioade în care s-a lucrat după două și chiar trei orare în școală.
Pregătire comună în clasele a IX-a și a X-a și specializare din clasa a XI-a, noua propunere
Pentru anul școlar viitor, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București propune să piloteze o nouă variantă. Cum pilotarea planurilor-cadru alternative începe cu clasa a IX-a, programul fiind extins natural în anii următori, școala își propune să pregătească unitar elevii în primii doi ani de liceu, urmând ca specializarea să se facă din clasa a XI-a. Au ajuns la această propunere constatând că în multe cazuri alegerea profilului încă din clasa a IX-a nu dă cele mai bune rezultate, pentru că o parte dintre elevi se răzgândesc.
Școala va putea realiza și evaluarea profilului absolventului, prin PNRR fiind dezvoltat un astfel de instrument, astfel încât și programul de dezvoltare individuală să urmeze nevoile reale ale elevului.
Prof. Ionela Neagoe a ținut să precizeze că programul propus nu este o reintroducerea a treptei a II-a a liceului, examenul de odinioară, ci scopul este cel de descoperire a intereselor și a capacității de a face față unui anume tip de învățare specializată la liceu.
Întrebați ce cred despre noul proiect, și elevii au spus că este o formă de învățare mai bună, pozitivă fiind și reacția părinților. Cei din urmă s-au speriat inițial de ideea unui nou test, exprimându-și temerile pentru starea de bine a copilului, însă li s-a explicat că testarea va avea rolul de a-i orienta potrivit aptitudinilor și intereselor fiecăruia.
