Companiile din industria energetică își închid pe rând activitatea pentru o scurtă perioadă de timp din cauza prețurilor în creștere la electricitate. Cea mai recentă companie afectată este combinatul chimic Chimcomplex, la care se adaugă și Azomureș, Alum Tulcea și Alro Slatina. Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, spune că nu ar trebui să existe măsuri de ajutor doar pentru marile companii, ci ar trebui găsită o soluție pentru a susține toți producătorii, conform economedia.ro.
„În primul și în primul rând ar trebui să plecăm de la ideea că măsurile ar trebui să fie pentru toată lumea. E o diferență foarte mare între cei care consumă foarte mult și mai puțin. Astfel de abordare este inechitabilă. Nu spun că trebuie să fie același preț la toată lumea, dar nu poți pe unii să îi ajuți și pe alții nu”, spune Dumitru Chisăliță.
Combinatul chimic Chimcomplex Borzești, controlat de omul de afaceri Ştefan Vuza, a anunțat pe 17 august că închide temporar activitatea de producție în cadrul platformei industriale Borzești pe o perioadă de 14 zile începânc cu data de 18 august 2022, din cauza prețurilor în creștere la energie electrică și gaze naturale, potrivit unui anunț de pe Bursa de Valori București (BVB).
Conform anunțului, contractele individuale de muncă ale salariaților afectați de încetarea temporara a activității se suspendă în această perioadă, aceștia urmând să primească o indemnizație de 75% din salariul de bază, conform prevederilor legale aplicabile si contractului colectiv de muncă.
Chimcomplex Borzești a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de 165 milioane lei (33,5 milioane de euro), acesta fiind cu 40% mai mic față de rezultatul din primul semestru al anului trecut, de 282,6 milioane lei (57,7 milioane de euro).
Cifra de afaceri a companiei a crescut însă la 1,222 miliarde lei (247 milioane de euro), comparativ cu 1,1 miliarde lei (233 milioane de euro), în primul semestru din 2021.
Vânzările pe piața externă, în cea mai mare pare adresate piețelor din Uniunea Europeană au reprezentat în semestrul I aproximativ 90,79% din totalul vânzărilor.
Cheltuielile din exploatare au crescut în 2022 din cauza prețurilor de achiziție ale materiilor prime și utilităților, care au avut un trend ascendent în perioada ianuarie-iunie 2022. Rata de creștere a acestora a fost mai mare decât creșterea prețului de vânzare al produselor finite Chimcomplex, spune compania.
Profitabilitatea companiei s-a diminuat astfel în primele 6 luni ale anului 2022, obținându-se un profit net în scădere cu 42% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.
În luna iulie, producătorul de alumină Alum Tulcea, deținut de producătorul de aluminiu Alro Slatina controlat de grupul Vimetco a anunțat că își suspendă activitatea din cauza prețurilor mari la energie. Compania își suspendă temporar producția începând cu luna august, din cauza scumpirilor la gazele naturale. Acum Tulcea va renunța și la o parte din angajați, deși nu a precizat numărul acestora.
„Costurile de producție ale ALUM au fost grav afectate începând cu luna aprilie 2022 din cauza prețului gazului, achiziția pentru Alro atingând un nivel de 913 USD/Mt DDP Slatina începând cu luna mai […] Prețurile pentru gazele naturale și energia electrică au cea mai mare influență asupra costurilor de producție de la Alum cu o pondere de aproximativ 500 $/ t alumină la nivelul costului total pentru alumina fabricată în anul 2022”, arată raportul companiei.
Reamintim că, anul trecut, și compania-mamă, Alro Slatina, a anunțat oficial la începutul anului că își reduce producția de aluminiu cu 60% și că închide trei hale de electroliză din cinci, micşorând astfel producţia din cauza preţurile în creștere la energie.
„La Alro au fost închise deja două hale de electroliză, respectiv Hala 8 şi Hala 9, iar începând de 9 februarie 2022, se va continua cu oprirea Halei 7 de electroliză, fapt ce reprezintă închiderea a 60% din capacitatea de producţie (din cinci hale rămânând funcţionale doar două). Urmează ca sute de angajaţi să fie trimişi în şomaj tehnic şi mii de angajaţi ce depind în mod direct sau indirect de Alro să rămână fără locuri de muncă”, se arată într-un comunicat semnat de liderii sindicatelor din cadrul companiei.
Producătorul de aluminiu Alro Slatina a încheiat anul 2021 cu un profit net de numai 26 milioane lei, față de 335 milioane lei în 2020, în ciuda creșterii producției de aluminiu și a unui preț record la aluminiu, care au fost însă compensate de creșterea costurilor cu energia: de exemplu prețul energiei electrice plătit de grup în ultimul trimestru a fost cu peste 100% mai mare față de primul trimestru din 2021.
Trendul închiderilor producțiilor din cauza prețurilor mari la gaze și electricitate a fost urmat și de Azmoureș, cel mai important producător de îngrășăminte utilizate de agricultură din România. Compania anunțat recent că suspendă producția de amoniac, utilizat pentru fabricarea de îngrășăminte, din cauza prețului în creștere la gaze naturale, după creșterea accelerată a prețului la gaze. Compania mai suspendase producția de îngrășăminte în decembrie și a reluat-o abia la finalul luni aprilie, tot din cauza prețului la gaze.
Potrivit companiei, personalul de pe platforma Azomureș își va continua activitatea conform programului normal de lucru acolo unde este nevoie. În acest moment nu se ia în calcul șomajul tehnic, dar rămâne o opțiune dacă suspendarea activității se va prelungi.
Prețurile producției industriale au crescut cu 48% în iunie
Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) sunt în iunie cu 48,1% mai mari decât cele înregistrate în urmă cu un an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Creșteri foarte mari s-au înregistrat la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 145,75%.
În luna iunie 2022, comparativ cu luna iunie 2021, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 48,1%. Prețurile se majorează de la o lună la alta: în luna iunie 2022, preţurile producţiei industriale pe total – piaţa internă şi piaţa externă – au crescut cu 3,1% faţă de luna mai 2022.
La interval de un an, extracţia cărbunelui superior şi inferior e mai scumpă cu 111,79%, prețurile din Industria prelucrătoare au crescut 27,52%, iar la Industria alimentară majorarea față de iunie 2021 ese de 26,87%.
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat sunt mai scumpe cu 145,75%.
Ce măsuri va lua statul?
Guvernul a anunțat joi că a constituit Comitetul interministerial pentru asigurarea rezilienţei energetice şi implementarea proiectelor de infrastructură energetică, a anunțat premierul Nicolae Ciucă, înainte de ședința de guvern de azi. Ministerul Energiei urmează să prezinte situația concretă cu proiectele de investiții până luni. De asemenea, ANRE are de făcut o analiză privind piața energiei. Un plan de măsuri pentru iarna următoare ar urma să fie prezentat până la finalul lunii. Între timp, observatorii din piață estimează că ne vom confrunta cu prețuri nemaiîntâlnite în această iarnă, iar coloșii industriali își restrâng activitatea din cauza prețurilor.
„Ieri am desfăşurat activitatea de constituire a Comitetului interministerial pentru asigurarea rezilienţei energetice şi implementarea proiectelor de infrastructură energetică. A fost o decizie pe care am luat-o în urma analizei datelor şi prognozelor şi a perspectivei asigurării energiei, pe timp de iarnă. Totodată, am considerat că este un moment oportun, în urma desfăşurării activităţii grupului de lucru pentru securitate energetică, pe care l-am convocat în luna iulie şi toate perspectivele pe care noi le-am identificat la vremea aceea ne-au determinat să procedăm la constituirea acestui comitet interministerial, ţinând cont de situaţia energetică a ţării noastre, desigur privită în context european”, a spus premierul.
Până luni, Ministerul Energiei va trebui să prezinte situația concretă cu proiectele de investiții care ar urma să folosească toate pârghiile de finanțare, atât pe bugetul de stat, cât și cele provenite prin PNRR și fondul de modernizare.
De asemenea, Ministerul Energiei, împreună cu celelelate ministere, ar trebui să pună la punct toate elementele de plan pentru iarna 2022-2023.
Germania avertizează că industria prelucrătoare de energie s-ar putea închide din lipsa aprovizionării de gaz
Germania se îndreaptă spre o penurie de gaze dacă livrările de gaze rusești vor rămâne la fel de scăzute ca în prezent, iar anumite industrii vor trebui să fie închise dacă nu vor fi suficiente la iarnă, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck, pentru revista Der Spiegel, citat de Reuters.
„Companiile ar trebui să oprească producția, să își concedieze muncitorii, lanțurile de aprovizionare s-ar prăbuși, oamenii s-ar îndatora pentru a-și plăti facturile de încălzire”, a declarat pe 24 iunie Habeck.
Consumatorii din Germania ar putea vedea o dublare sau triplare a costurilor cu energia, care în unele cazuri sunt deja cu 30% până la 80% mai mari din cauza creșterilor de prețuri din toamna trecută, potrivit lui Klaus Mueller, șeful autorității de reglementare a rețelei germane Bundesnetzagentur, pentru postul de televiziune ARD.
Germania a declanșat faza 2 din cele trei ale planului său de urgență pentru gaze, care intră în vigoare atunci când guvernul consideră că există un risc ridicat de deficit de aprovizionare cu gaze pe termen lung.
Măsura este cea mai recentă escaladare a conflictului dintre Europa și Moscova de la invazia rusă din Ucraina, care a scos la iveală dependența blocului de livrările de gaze rusești și a declanșat o căutare frenetică de surse alternative de energie.
