România nu poate avea salarii europene într-o economie subfinanţată şi cu productivitate scăzută, iar majorările salariale decise administrativ riscă să afecteze competitivitatea, investiţiile şi locurile de muncă, avertizează Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), potrivit Agerpres.
„Majorarea salariului minim reprezintă o necesitate socială legitimă, însă nu poate deveni un substitut pentru politicile economice care stimulează productivitatea, investiţiile şi competitivitatea. Orice creştere a salariului minim care nu este corelată cu productivitatea muncii riscă să devină o măsură artificială, ale cărei efecte se întorc împotriva economiei, a mediului de afaceri şi, în cele din urmă, chiar împotriva angajaţilor pe care îşi propune să îi protejeze”, precizează reprezentanţii CONAF, într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.
Potrivit organizaţiei, salariul minim brut a crescut, în România, cu peste 44% în ultimii trei ani şi jumătate, de la 3.000 de lei în ianuarie 2023 la 4.325 de lei în iulie 2026, însă ritmul majorărilor salariale a început să depăşească ritmul productivităţii economice, ceea ce creează presiuni suplimentare asupra competitivităţii, investiţiilor şi inflaţiei.
Deşi costurile de trai au crescut accelerat, inflaţia a afectat puternic veniturile populaţiei, iar nevoia de majorare a salariului minim este legitimă şi justificată social, CONAF consideră că această creştere trebuie corelată cu productivitatea şi cu capacitatea economiei de a o susţine.
„Atunci când salariile cresc mai repede decât productivitatea, diferenţa nu dispare. Ea se transferă în economie sub forma inflaţiei, a costurilor suplimentare suportate de companii, a investiţiilor amânate, a reducerii competitivităţii şi, în anumite sectoare, a diminuării capacităţii de angajare”, susţine CONAF.
Organizaţia atrage atenţia că impactul unei majorări a salariului minim sunt resimţite „imediat şi direct” în special de IMM-uri şi de sectoare precum retail, HoReCa, agricultură, textile, pază, curăţenie sau producţie cu valoare adăugată redusă, unde costurile cu forţa de muncă au un impact direct asupra activităţii, iar toate aceste presiuni se suprapun peste un fenomen deja vizibil în economia reală, respectiv pierderea accelerată de companii.
Potrivit organizaţiei, care citează date ONRC, în 2025 au fost radiate peste 74.000 de firme la nivel naţional, iar tendinţa continuă şi în 2026.
Doar în decembrie 2025 au dispărut aproape 16.000 de companii din economie, prin radiere, dizolvare sau suspendarea activităţii. „Când, pentru fiecare 100 de firme nou înfiinţate, ies din piaţă aproximativ 137, discuţia despre costul muncii nu mai poate fi purtată izolat de sănătatea mediului antreprenorial”, susţin reprezentanţii CONAF.
În opinia acestora, România continuă să ia decizii economice importante în absenţa unor analize de impact complete şi actualizate. „Datele statistice ajung adesea cu întârzieri semnificative, ceea ce face dificilă evaluarea în timp real a efectelor unor măsuri cu impact major asupra ocupării, inflaţiei, competitivităţii şi investiţiilor. În lipsa unor analize sectoriale solide, riscăm să luăm decizii economice majore pe baza percepţiilor şi a presiunilor de moment, nu pe baza evidenţelor economice”, relevă sursa citată.
În acest context, CONAF consideră că România are nevoie urgentă de o schimbare de paradigmă, iar economia trebuie să redevină centrul dezbaterii publice.
Potrivit organizaţiei, unul dintre semnalele relevante privind vulnerabilităţile structurale ale economiei româneşti este nivelul redus al intermedierii financiare. Datele BNR arată că gradul total de îndatorare al sectorului real din România reprezintă aproximativ 40,7% din PIB, comparativ cu media europeană de 115,3%. În cazul companiilor nefinanciare, nivelul este de doar 27,8% din PIB, faţă de media Uniunii Europene de 71,5%. Aceste date arată o economie care continuă să fie insuficient finanţată, cu acces limitat la capital pentru investiţii, modernizare şi dezvoltare, iar această realitate este direct legată de dezbaterea privind salariul minim, se menţionează în comunicat.
„România vorbeşte tot mai des despre venituri europene, dar o face într-o economie care nu a reuşit încă să producă, în acelaşi ritm, productivitate, investiţii, acces la capital şi competitivitate comparabile cu ale statelor pe care le invocă drept reper. Salariul minim trebuie să crească. Munca prost plătită nu poate rămâne, la nesfârşit, o formă acceptată de vulnerabilitate socială. Dar creşterea salariilor nu poate fi desprinsă de capacitatea firmelor de a o finanţa şi de forţa economiei de a o valida. Problema României nu este dorinţa de a majora veniturile. Problema este tentaţia de a trata salariul minim ca pe o soluţie administrativă la o slăbiciune economică structurală”, a declarat preşedintele CONAF, Cristina Chiriac.
Ea susţine că majorarea salariului minim nu trebuie îngheţată, însă avertizează că aceasta nu poate deveni „mecanismul prin care costul unei politici sociale este transferat aproape integral către mediul privat”.
„O economie nu devine mai bogată prin hotărâre de guvern. Devine mai bogată atunci când produce mai multă valoare, când investiţiile cresc, când capitalul devine accesibil, când munca este taxată rezonabil, iar statul ia decizii pe baza datelor, nu a presiunii politice”, a afirmat Cristina Chiriac.
În acest context, CONAF solicită stabilirea salariului minim printr-o formulă transparentă, predictibilă şi fundamentată economic, corelarea obligatorie a creşterilor salariale cu evoluţia productivităţii, realizarea unei analize de impact sectoriale înaintea fiecărei majorări şi reducerea taxării muncii slab remunerate.
De asemenea, organizaţia cere constituirea unei comisii independente pentru salariul minim, care să includă reprezentanţi ai BNR, INS, Consiliului Fiscal, patronatelor, sindicatelor şi ai mediului academic şi publicarea unui calendar multianual care să permită companiilor să îşi planifice investiţiile şi costurile salariale.
CONAF este o organizaţie care susţine şi promovează antreprenoriatul românesc şi are în componenţa sa 31 de sucursale, 3 federaţii, 16 patronate, 55 de asociaţii şi 15.000 de companii, cu peste 245.000 de angajaţi.
sursa – AGERPRES
