Consiliul European se reuneşte în zilele de 26-27 octombrie 2023, la Bruxelles, urmând să discute despre bugetul pe termen lung al UE, răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, solidaritatea UE cu Ucraina, politica industrială a UE, piaţa unică a UE etc., informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
În ceea ce priveşte bugetul pe termen lung al UE, acesta oferă cadrul pentru finanţarea a aproape 40 de programe de cheltuieli ale UE pe o perioadă de şapte ani. Majoritatea programelor sectoriale de finanţare ale UE au fost adoptate în 2021 şi s-au aplicat retroactiv de la începutul anului 2021. În iunie 2023, Comisia Europeană a prezentat o propunere de revizuire a bugetului pe termen lung al UE.
Cu privire la răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, la 23 iunie 2023, Consiliul UE a adoptat al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi a impus sancţiuni suplimentare împotriva a 71 de persoane şi 33 de entităţi. Pachetul convenit a inclus, printre altele, măsuri pentru: consolidarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu ţările terţe pentru a împiedica eludarea sancţiunilor, interzicerea tranzitului de produse şi tehnologii prin Rusia, înăsprirea restricţiilor la export. De asemenea, în septembrie 2023, Consiliul a convenit să prelungească protecţia temporară pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de la 4 martie 2024 până la 4 martie 2025.
Un alt subiect pe ordinea de zi a Consiliului European din 26-27 octombrie este solidaritatea UE cu Ucraina. În acest sens, de la începutul războiului, UE şi statele sale membre au oferit Ucrainei şi poporului ucrainean un sprijin de peste 77 de miliarde de euro: 38,3 miliarde euro sub formă de asistenţă economică, 17 miliarde euro sub formă de sprijin pentru refugiaţii din interiorul UE, 21,16 miliarde euro sub formă de sprijin militar, 670 de milioane euro asistenţă prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE, se mai arată pe https://www.consilium.europa.eu/.
În ceea ce priveşte politica industrială a UE, cele mai recente evoluţii sunt adoptarea de către Consiliul UE a poziţiei cu privire la cerinţele în materie de proiectare ecologică (mai 2023), poziţiei de negociere cu privire la Actul privind materiile prime critice (iunie 2023) şi aprobarea finală pentru „Actul privind cipurile” (iulie 2023).
Referitor la piaţa unică, în septembrie 2023, Consiliul a adoptat două poziţii cu privire la legislaţia privind protecţia desenelor şi modelelor, în timp ce în octombrie 2023, Consiliul şi-a dat aprobarea finală cu privire la indicaţiile geografice pentru produsele artizanale şi industriale.
Liderii UE vor mai lua, de asemenea, în discuţie subiecte precum cadrul de guvernanţă economică, uniunea pieţelor de capital, moneda euro digitală, politica UE în domeniul migraţiei şi azilului etc, mai notează site-ul Consiliului.
***
Pe fondul crizei provocate de Hamas în Orientul Mijlociu, la 7 octombrie 2023, Consiliul European s-a reunit într-o şedinţă extraordinară, prin videoconferinţă, la 17 octombrie 2023. În context, liderii UE au condamnat încă o dată „atacurile teroriste îngrozitoare comise de Hamas împotriva Israelului şi a populaţiei acestuia”. Aceştia şi-au exprimat solidaritatea deplină cu poporul israelian, susţinând că Israelul are dreptul de a se apăra, întotdeauna în conformitate cu dreptul umanitar şi internaţional. De asemenea, membrii Consiliului European şi-au reiterat apelul către Hamas de a elibera toţi ostaticii, „imediat şi în mod necondiţionat”. Nu în ultimul rând, Consiliul European s-a angajat să continue să dialogul la nivel politic şi diplomatic cu partenerii regionali, cu scopul de a se ajunge la o pace durabilă şi trainică, pornind de la soluţia bazată pe coexistenţa a două state, scrie https://www.consilium.europa.eu/.
De asemenea, la 15 octombrie, membrii Consiliului European au adoptat o declaraţie care stabileşte poziţia comună a UE cu privire la situaţia în curs din Orientul Mijlociu. „Uniunea Europeană condamnă în termenii cei mai fermi cu putinţă Hamas şi atacurile sale teroriste brutale şi fără discriminare asupra Israelului şi regretă profund pierderile de vieţi omeneşti. Nimic nu poate justifica recurgerea la terorism. Subliniem cu fermitate dreptul Israelului de a se apăra, în conformitate cu dreptul umanitar şi cu dreptul internaţional, în faţa unor astfel de atacuri violente şi fără discriminare. Reiterăm importanţa asigurării protecţiei în permanenţă a tuturor civililor, în conformitate cu dreptul internaţional umanitar.”, se arată în declaraţia liderilor din 15 octombrie 2023.
***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.
Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul „concluziilor”, adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.
Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.
Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale.
Sursa AGERPRES
