Un raport oficial de analize, transmis de Apele Române către administrația locală din comuna Tunari, scoate la iveală o realitate șocantă dincolo de mirosurile pestilențiale din zonă: sunt depăşiri de peste 600% la unii indicatori.
Buletinul analizează doar nouă parametri pentru astfel de situații, deși normativele în vigoare stipulează până la 40 de indicatori care pot oferi tabloul complet al riscurilor curente pentru sănătatea umană, și al cataclismului ecologic istoric aflat, în continuare, în desfășurare.
Chiar și minimale, verificările oficiale transmise sub presiunea cetățenilor din zonă către de autoritatea locală, deci publicului, arată o situație greu de închipuit pentru o țară europeană, care a traspus legislația în domeniu, de la Bruxelles, de ani de zile: apele infestate și deversate direct într-un afluent al Râului Pasărea nu respectă nici măcar normativele pentru privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.
Buletinul de analize oficial, obținut de Buletin de București, a fost transmis la aproape două săptămâni de la protestul organizat de Primăria Tunari și oamenii exasperați din zonă, la granița cu Otopeniul, din cauza deversărilor ilegale de la stația de epurare a orașului, cel mai mare poluator din zonă, care funcționează ilegal.
„Staţia de epurare din Otopeni pare că e un cămin de vizitare, prin care doar trec apele infestate. Nu știu ce reține, poate doar hârtia igienică”, trage semnalul de alarmă profesorul universitar Mircea Vintilescu, doctor în Monitoring integrat de mediu și decan al Asociației Profeșioniștilor în Protecția Mediului Înconjurător, după ce a văzut analizele oficiale obținute de Buletin de București.
Măsurătorile efectuate de Laboratorul de Calitatea Apei din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov-Bucureşti, de sub Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, au fost realizate fix în ziua în care autoritățile din Tunari au făcut o solicitare oficială cu privire la aceste informații, din 22 februarie, la o zi după protestul de la granița cu orașul Otopeni. Asta cu toate că datele au un caracter eminamente public, iar analizele trebuie făcute periodic, cel puțin trimestrial, potrivit legilor apelor.
Rezultatele obținute arată depășiri greu de interpretat ale reglementărilor în vigoare cu privire la protecția mediului, și anume NTPA – 001, adică Norme Tehnice de Protecție a Apelor care ar trebui să fie „biblia“ privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Potrivit actului normativ, sunt stabilite 40 de valori pivot. Buletinul de analize oficial transmis autorităților locale din comuna Tunari, și făcut astfel public, surprinde doar nouă parametri.
“Situația e gravă, buletinul de analize este dezastruos. Acolo trebuie să se respecte la maximum normele, cu amendamentul că stația nu deversează într-un curs natural, ci într-un canal de desecare care se află în coada Văii Pasărea. Acolo, regulile sunt mult mai stricte, din cauză că vorbim despre poluarea accentuată a cuvetei lacului și a lacului în care se varsă acest canal. S-a format deja o saltea de depuneri, de sedimente, care este foarte toxică”, explică pentru Buletin de București profesorul universitar Mircea Vintilescu.
Un miros de mușamalizare, sub presiune
În mod specific, legislația europeană, traspusă între timp şi la Bucureşti, menționează o serie de parametri care trebuie monitorizați pentru a asigura protecția mediului și sănătatea umană, inclusiv, dar fără a se limita la, metale grele (cum ar fi plumbul, cadmiul, mercurul etc.), compuși organici volatili, pesticide, hidrocarburi aromatice policiclice, și alte substanțe toxice specifice care pot avea efecte adverse asupra sănătății umane și ecosistemelor acvatice.
Articolul integral – pe Buletin de Bucuresti
