Prof Dr. Adrian Vlad de la UMF Victor Babeş Timişoara, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, a declarat pentru News.ro că fenomenul care a apărut după anii de pandemie este o creştere spectaculoasă de 31% a incidenţei cazurilor de diabet zaharat de tip 1 la copii, în 2021 faţă de anul 2019.
Medic: În general,.cazurile diagnosticate în România la copil sunt cazuri de diabet zaharat de tip 1, ceea ce înseamnă diabet zaharat insulino-dependent
„Am pacienţi cu diabetul pediatric, dat fiind faptul că mă ocup de elaborarea Registrului Român de Diabet al Copilului. Acest lucru îl realizez obţinând date de la pediatri care tratează pacienţi cu diabet. În general,.cazurile diagnosticate în România la copil sunt cazuri de diabet zaharat de tip 1, ceea ce înseamnă diabet zaharat insulino-dependent, viaţa acestor copii depinde de administrarea de insulină. Sunt şi cazuri diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2 sau alte tipuri de diabet zaharat dar sunt mult, mult mai puţine în România.
Trendul ascendent există de când avem informaţii la nivel naţional privind incidenţa diabetului zaharat de tip 1. La copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani există un ritm de creştere anual cam cu 5,5 – 6% şi acest lucru l-am constatat pe perioada 1996 – 2015, deci pe 20 de ani de urmărire, după care a urmat o periodă de stagnare urmată în ultimii doi ani de o creştere spectaculoasă cam cu 31% a incidenţei, în anul 2021, din acest an avem ultimele date, faţă de anul 2019.
Anul trecut pe grupa de vârstă 0-14 ani incidenţa a fost de 14,9 cazuri la suta de mii de locuitori. Cazuri nou diagnosticate anul trecut la suta de mii de locuitori. La grupa de vârstă 0-17 ani, incidenţa a fost ceva mai mică, 13,8 la suta de mii de locuitori. Aceste cifre situează România în rândul ţărilor cu incidenţă mare a diabetului zaharat de tip 1. Între 10 şi 20 la suta de mii de locuitori se consideră o incidenţă mare. Pentru comparaţie vă spun că la grupa de vârstă 0-14 ani la care incidenţa este acum de 17, 5 la suta de mii de locuitori în anul 2002, în urmă cu 20 de ani, era 6,1. În 1996 era undeva în jur de 4”, a explicat Prof. Dr. Adrian Vlad.
Diabetul de tip 1 se diagnostichează mai frecvent iarna decât vara, spune Dr. Vlad, pentru că este perioada în care circulă infecţiile comune sezonului rece, iar aceste infecţii joacă un rol în apariţia acestui tip de diabet. Medicul vorbeşte şi despre factorul care ţine de substanţele chimice prezente în anumite alimente pe care le consumăm, dar merge cu raţionamentul şi către o posibilă legătură între boala COVID şi apariţia diabetului de tip 1. „Este posibil ca boala să fi activat sistemul imunitar”, spune Dr. Vlad.
„Există o creştere în lume în general a incidenţei diabetului zaharat de tip 1, conform datelor raportate ritmul anual de creştere este de 3 la sută, în fiecare an cu 3 la sută relativ mai mare incidenţa faţă de anul trecut.
Se atribuie un rol factorilor de mediu, diabetul zaharat este o boală autoimună şi declanşarea acestor mecanisme autoimune care duc la distrugerea celulelor pancreatice care produc insulină şi fac în final acest diabet zaharat de tip 1, această activare imună este favorizată de o serie de factori de mediu între care diverse infecţii comune sezonului rece, spun acest lucru pentru că diabetul de tip 1 se diagnostichează mai frecvent iarna decât vara, s-a şi demonstrat de fapt că diverse infecţii ar juca un rol în această patogenie.
Se vorbeşte despre agresorii alimentari, diverse substanţe chimice pe care le consumăm, pe care probabil, de la an la an, le consumăm mai mult, felul în care ne alimentăm, care fac această incidenţă să crească.
În ultimii doi ani, creşterea a fost însă spectaculoasă, de peste 30 la sută, mai mare faţă de 2019, şi foarte probabil acest lucru este cauzat de COVID. Este o discuţie întreagă legată de legătura care poate să existe între COVID şi diabetul zaharat de tip 1, existând diverse mecanisme ipotetice, lucrul acesta se discută în lume, nu îl spun eu, dar am constatat şi noi.
Este posibil ca boala COVID să fi activat sistemul imunitar, multe dintre problemele pe care le cauzează virusul SARS-CoV-2 sunt o consecinţă a hiperactivării mecanismelor imune şi a interacţiunii dintre sistemul imun şi diverse celule ale organismului. Este probabil acest lucru pentru că creşterea aceasta de incidenţă neaşteptată s-a constatat în lume, nu numai la noi, avem şi noi articol publicat despre ce s-a întâmplat în pandemie, o să mai publicăm, pentru că, strângând informaţii de la an la an, se confirmă această creştere şi explicaţiile sunt în aer deocamdată dar există mari suspiciuni, nu există alte explicaţii pentru care există această creştere de incidenţă”.
Variantele luate în calcul de lumea medicală: virusul poate activa direct mecanismele imune sau poate distruge direct celulele pancreatice. Altă variantă: întregul context pandemic să fi influenţat favorizarea îmbolnăvirii cu această afecţiune. Sistemul imunitar nu a mai fost antrenat să reacţioneze adecvat, pe perioada izolării: „Stresul generat de COVID, faptul că cei mici nu au mai mers în colectivitate”
„Sigur, poate virusul direct să facă acest lucru, fie activând mecanismele imune, fie distrugând direct celulele pancreatice, neexistând informaţii solide pentru niciunul dintre aceste mecanisme sau, şi iarăşi se discută foarte serios despre acest lucru, creşterea de incidenţă să fie o consecinţă a întregului context, adică şi stresul generat de COVID, şi faptul că, de exemplu, copiii nu au mai mers în colectivităţi, unde sigur, riscul de a te expune la diverse infecţii e mai mare decât dacă stai izolat acasă, dar pe de altă parte, expunându-te la infecţii comune sistemul imun este antrenat să reacţioneze adecvat la aceste provocări, ceea ce nu s-a mai întâmplat prin izolare, faptul că stând în casă, copiii s-au mişcat mai puţin, a crescut ponderea obezităţii la copii, şi acest lucru poate să contribuie la declanşarea diabetului, chiar şi a celui de tip 1, faptul că, stând în casă şi nefiind expuşi la soare e mai probabil să aibe carenţă de vitamina D şi şi acesta este un factor cunoscut de multă vreme ca fiind un declanşator al diabetului zaharat de tip 1, deci o serie de factori legaţi de virusul în sine, cu o contribuţie directă a virusului sau a acestor efecte colaterale ale pandemiei, tot acest context de izolare, de stat în casă ar fi putut contribui şi probabil au contribuit”, a declarat Dr. Vlad.
Ce înseamnă viaţa unui copil cu diabet de tip 1 – o boală care ţine toată viaţa, un stil de viaţă cu anumite restricţii şi valori glicemice care trebuie atent controlate. „Imaginaţi-vă un echilibrist care merge pe sârmă şi care trebuie să menţină acest echilibru”, spune Dr. Vlad.
„Este o boală serioasă de toată viaţa şi greu de tratat. Înseamnă pe de o parte un stil de viaţă cu anumite restricţii, nu neapărat foarte mari, dar cu anumite restricţii şi precauţii, pe de altă parte, însă, este nevoia de injectare a insulinei. Nu se poate stabili o formulă şi niciun medic nu poate să stabilească o doză de insulină la fiecare masă sau în fiecare moment al zilei pentru copil pentru că viaţa noastră nu este uniformă, doza de insulină depinde de ce mâncăm, de cât mâncăm, de cât ne mişcăm, care este starea noastră generală, de exemplu necesarul de insulină creşte în infecţii, strări febrile de orice cauză şi aşa mai departe. Alteori, fără nicio explicaţie necesarul de insulină variază de la o zi la alta, prin urmare aceşti copii trebuie să ştie permanent ce glicemie au şi să acţioneze în consecinţă. Dacă glicemiile sunt mici să mănânce ceva, dacă sunt mari să-şi facă doză suplimentară de insulină şi ori de câte ori mănâncă să-şi adapteze doza de insulină la ce şi cât mănâncă.
Ei trebuie să menţină un echilibru, imaginaţi-vă un echilibrist care merge pe sârmă şi trebuie să menţină acest echilibru, să nu cadă nici într-o parte nici în alta. La ora actuală, tehnologia vine în sprijin, există pompe intelgente de insulină, injectează insulina în funcţie de valoarea glicemiei, este un ajutor mare, există senzori care măsoară continuu valoarea glicemiei şi o arată pe un ecran, aceşti copii pot şti tot timpul ce valoare a glicemiei au”, a spus medicul.
Diabetul zaharat de tip 1, o boală care este diagnosticată atunci când apar simptomele sale. Simptomele apar în momentul în care s-a produs deja în proporţie mare distrugerea celulelor pancreatrice, explică Dr. Vlad. Care sunt simptomele la care trebuie să fie foarte atenţi părinţii
„Pentru a depista din timp diabetul zaharat, trebuie să vă spun că această distrugere a celulelor beta se produce în timp, nu se produce rapid sau foarte rapid, durează un interval mai lung sau mai scurt care poate fi de săptămâni, luni de zile, în momentul în care apar simptome deja distrugerea celulelor pancreatice s-a realizat în proporţie de 85-90%.
Practic, noi atunci când diagnosticăm diabetul zaharat, copilul a pierdut deja 90% din celulele producătoare de insulină pe care le-a avut. Simptomele care pot să apară şi care trebuie să atragă atenţia părintelui sunt faptul că copilul urinează mai mult, că are o senzaţie de sete exagerată, pentru copiii mai mici poate devin incontinenţi, scapă urină pe ei, ceea ce înainte nu se întâmpla.
Scad în greutate, sunt nişte simptome dar de obicei când apar simptomele ele se derulează foarte rapid şi până să se dezmeticească părinţii, apare deja o complicaţie acută a diabetului, cetoacidoza, copilul începe să verse, poate să aibă dureri abdominale, respiră mai greu şi mai des, de multe ori ajung la spital în această fază, o complicaţie acută care se tratează dar cam aşa se diagnostichează diabetul la copii.
Din păcate, nu prea se poate face mare lucru privind stilul de viaţă pentru a preveni diabetul zaharat de tip 1, ce se poate face însă este , pentru a preveni diabetul zaharat de tip 2, la copil, care este rar la noi, aceste măsuri au o oarecare importanţă şi în prevenirea diabetului de tip 1, dar nu foarte mare, este un stil de viaţă sănătos, copiii să facă mişcare, să aibă greutatea normală, dacă se previn aceste lucruri , diabetul de tip 2 ar putea fi prevenit, diabetul de tip 1 în măsură doar foarte mică”, a explicat pentru News.ro Prof. Dr. Adrian Vlad de la UMF Victor Babeş Timişoara.
