Majorarea valorii tichetului de masă de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei ar putea genera anual o valoare adăugată brută suplimentară de 2,4 miliarde de lei şi ar putea susţine aproximativ 18.000 de locuri de muncă în plus, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, prezentat la cea de-a doua ediţie a Policy & Impact Forum.
„Majorarea valorii tichetelor de masă ar creşte contribuţia acestora la economie de la 1,10% la 1,22% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 miliarde de lei în plus anual. Dincolo de aceste cifre, tichetele susţin puterea de cumpărare a angajaţilor şi consumul în comunităţile locale, într-o perioadă în care scumpirea alimentelor apasă tot mai mult asupra bugetelor familiilor”, a declarat Tănase Stamule, decanul FABIZ din cadrul ASE.
Conform cercetării, tichetele de masă au generat în 2025 peste 21 de miliarde de lei în economie, echivalentul a 1,10% din Produsul Intern Brut (PIB), şi au susţinut aproximativ 161.000 de locuri de muncă. Valoarea totală a tichetelor acordate angajaţilor s-a ridicat la 18,38 miliarde de lei.
Autorii studiului atrag atenţia că valoarea tichetului de masă a rămas la 45 de lei în septembrie 2026, deşi preţurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an, deoarece formula actuală de indexare nu reflectă corespunzător evoluţia preţurilor.
Importanţa corelării valorii tichetelor cu preţurile alimentelor a fost subliniată şi de Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii.
„Valoarea tichetului de masă se măsoară şi în utilitatea sa. Cât de relevant rămâne pentru costul unui prânz? Dacă valoarea se îndepărtează de preţul mesei, eficienţa socială scade. Actualizarea trebuie analizată atât prin efortul financiar, cât şi prin sprijinul pentru alimente, puterea de cumpărare şi starea de bine a salariatului”, a susţinut Văcaru.
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, Gabriela Horga, a susţinut necesitatea modificării formulei de indexare.
„Studiul identifică şi o importantă problemă de indexare, pentru că avem această formulă a indexării tichetelor de masă, creşterea plafonului nominal, care trebuie să ţină cont de creşterea preţurilor. Şi atunci formula trebuie corelată şi să reflecte evoluţia preţurilor”, este de părerea Gabriela Horga.
În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, studiul arată că reducerea valorii acestora de la 1.600 la 800 de lei a fost urmată de o scădere de aproape 60% a valorii totale emise, de la 1,93 miliarde de lei în 2024 la 783,7 milioane de lei în 2025.
Potrivit estimărilor ASE, în perioada ianuarie 2025 – august 2026, turismul intern a înregistrat aproximativ 952.000 de sosiri şi 1,04 milioane de înnoptări sub nivelul la care ar fi putut ajunge dacă programul voucherelor de vacanţă ar fi continuat fără restricţii. Autorii precizează că aceste valori reprezintă diferenţe faţă de un scenariu estimat, nu pierderi atribuite exclusiv reducerii voucherelor.
Voucherele de vacanță: peste un milion de înnoptări sub nivelul estimat din cauza scăderii
„Estimările noastre arată că, în perioada ianuarie 2025 – august 2026, România a înregistrat cu aproximativ 952.000 de sosiri turistice şi 1,04 milioane de înnoptări mai puţin faţă de scenariul în care programul ar fi continuat fără restricţii. Analiza indică şi o posibilă orientare relativă către vacanţele în străinătate, însă aceasta nu poate fi atribuită exclusiv reducerii voucherelor”, a declarat Cristian Păun, profesor universitar ASE.
Conform datelor Eurostat citate în studiu, 61,4% dintre români nu îşi permiteau o săptămână de vacanţă în 2025, comparativ cu media Uniunii Europene de 27,5%.
În cazul tichetelor sociale pentru alimente, valoarea totală a programului a scăzut cu 85% în 2025, de la 3,75 miliarde de lei la aproximativ 558 de milioane de lei, în timp ce numărul beneficiarilor s-a redus de la 2,5 milioane la 1,12 milioane de persoane.
Potrivit cercetării, sprijinul anual acordat fiecărui beneficiar a scăzut de la 1.500 la 500 de lei, iar numărul tranşelor a fost redus de la şase la două.
Tichetele sociale: reducerea cu 85% a programului a afectat peste 37.500 de locuri de muncă
„În 2025, programul tichetelor sociale s-a redus cu 85%, iar numărul tranşelor acordate anual a scăzut de la şase la două. Impactul economic s-a diminuat puternic, de la 0,24% la doar 0,033% din PIB. Dar rolul principal al acestor tichete nu este să genereze creştere economică, ci să ofere protecţie persoanelor vulnerabile. Tocmai de aceea, reducerea programului trebuie privită în primul rând prin prisma consecinţelor sociale”, a declarat Adriana Davidescu, profesor universitar ASE.
Impactul estimat al programului asupra ocupării forţei de muncă s-a redus de la aproximativ 44.120 de locuri de muncă echivalente susţinute în 2024 la 6.560 în 2025, o diferenţă de peste 37.500.
Într-un mesaj video transmis participanţilor, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a subliniat importanţa studiilor de impact în fundamentarea politicilor publice.
„Un tichet de masă sau un voucher de vacanţă poate părea un lucru mic. Însă nu este. Pentru un angajat înseamnă putere de cumpărare, un sprijin concret în viaţa de zi cu zi. Şi lucrurile nu se opresc aici. Banii rămân în România. Ajung la comercianţii din cartier, în turism, în firmele care dau de lucru românilor. Adică un sprijin bine gândit, care în acelaşi timp pune şi economia în mişcare”, a declarat ministrul.
Studiul ASE recomandă corectarea formulei de indexare a tichetelor de masă şi stabilirea unor reguli clare şi predictibile pentru acordarea tichetelor sociale şi a voucherelor de vacanţă.
Cercetarea a fost prezentată în cadrul celei de-a doua ediţii a Policy & Impact Forum, organizată de Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), în parteneriat cu Academia de Studii Economice şi alături de Ambasada Franţei în România.
