În curtea Bisericii Anglicane din Bucureşti au început lucrările pentru amenajarea unei mici pajişti dedicate polenizatorilor, după ce tot aici au fost instalate căsuţe pentru păsări cântătoare, hoteluri de insecte pentru albinele solitare şi refugii pentru lilieci, transmite agenția de presă Agerpres.
Proiectul a fost realizat de Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, în urma unei invitaţii venite din partea comunităţii bisericii.
Biologul Vlad Cioflec, reprezentant al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, a declarat că astfel de colţuri de natură şi biodiversitate nu oferă doar servicii ecosistemice, ci şi bucuria de a putea admira fluturi sau păsări, într-un moment de relaxare. Astfel, amenajările făcute la doar câţiva paşi de aglomeraţia de pe bulevardul Magheru vizează transformarea acestui loc într-o ambasadă a „micilor intervenţii” pe care poate să le realizeze orice persoană, chiar şi în curtea blocului sau în proximitatea casei, a precizat el, pentru AGERPRES.
Este vorba despre un spaţiu de aproximativ zece metri pătraţi, care a fost curăţat, săpat, greblat şi completat cu un strat nou de pământ cu nutrienţi. A fost sădit un mix de seminţe, conţinând zeci de specii de flori de câmp. Seminţele provin din pajişti tradiţionale din Transilvania, fiind vorba de specii autohtone, bogate în nectar. Urmează să fie instalate cuiburi de lăstuni, dar şi panouri de informare pentru ca publicul să înţeleagă importanţa unor astfel de demersuri.
„Ne-am gândit că o pajişte meliferă dedicată fluturilor şi albinelor va fi un ambasador interesant al lucrărilor de conservare şi protecţie pe care le facem în alte zone ale oraşului, ideea fiind că e o zonă circulată, un spaţiu verde care arată şi un alt mod de administrare a terenului. Nu trebuie să fie peste tot doar gazon, nu trebuie să fie totul chimizat. În acelaşi timp, niciun spaţiu nu este prea mic pentru a contribui la eforturile de conservare, fie printr-o modalitate directă – hotelurile de insecte care vor fi pline la primăvară – fie prin simplă prezenţă a artefactului instalat, care generează discuţii: ‘Dar cine mai trăieşte pe lângă noi?’, ‘Dar de ce e bine să îi ajutăm?’, ‘Nici nu ştiam că sunt lilieci în oraş…’, ‘Dar fluturii chiar au nevoie de flori de pajişte? Nu pot să trăiască pe gazon sau iederă canadiană?’ Şi în felul acesta oamenii care vin la biserică o să exporte ideile către curţile lor, către şcolile lor, către curţile instituţiilor unde lucrează”, a arătat el.
Vlad Cioflec a menţionat că dintre milioanele de specii de insecte existente doar câteva se află într-o relaţie antagonică cu oamenii (precum gândacul de bucătărie). Proiectul de la Biserica Anglicană vizează în schimb insectele polenizatoare.
„Vorbim de albine solitare, care nu sunt agresive, nu înţeapă, pentru că nu formează roiuri. Practic, această multitudine de insecte solitare sunt cele care polenizează florile, nu doar din curtea bisericii, ci şi cele din parcuri, precum şi plantele cultivate pentru hrana proprie în grădini. Fluturii nu sunt doar foarte frumoşi, dar sunt principalii ambasadori ai biodiversităţii, atunci când vorbim de educaţia noii generaţii de mici naturalişti; mă refer la clasele primare sau la grădiniţă. E important ca cei mici să aibă măcar fluturi în jurul lor, pentru ca atunci când o să audă despre declinul biodiversităţii şi despre protecţie să înţeleagă ce e biodiversitatea. Iar fluturele frumos, delicat, colorat e liantul perfect între copil şi eforturile de conservare, pentru că toată lumea îşi doreşte fluturi şi flori colorate în jur”, a explicat acesta.
Astfel de practici, care să încurajeze biodiversitatea, au fost testate şi validate deja în alte state. De exemplu, habitatele sunt în aşa fel proiectate încât să nu atragă specii care pot fi considerate problematice. De asemenea, pajiştile urbane sunt mai avantajoase din punct de vedere economic şi al impactului asupra mediului. Totodată, astfel de colţuri de natură au un efect relaxant asupra oamenilor obişnuiţi cu ritmul alert al oraşului.
„Calculele au demonstrat că e mai simplu să nu chimizezi şi să laşi natura să regleze care sunt plantele care se pretează noilor amenajări peisagistice, în contextul schimbărilor climatice. Să stai să uzi gazonul, să consumi motorină, să tunzi un gazon în care nu trăieşte nimic… Administraţiile vestice şi-au dat seama că banii pot fi direcţionaţi spre cauze sociale sau alte probleme. Aspectul acesta de conservare prinde din ce în ce mai mult teren, pentru că natura primară din afara oraşelor e din ce în ce mai puţină şi din ce în ce mai greu accesibilă. Dacă vrei să vezi animale interesante, trebuie să ieşi din aglomeraţie. Şi puţini mai au şi timp şi resurse financiare să o facă. Beneficiile asupra stării sănătăţii psihice şi emoţionale pot fi şi ele cuantificate. Şi-au dat seama că aceasta este calea de urmat. Desigur, nu peste tot, pentru că nu e nimeni habotnic, dar dacă amenajarea şi întreţinerea sunt mai puţin costisitoare şi e mai puţin poluată zona – pentru că nu se folosesc nitriţi şi nitraţi – şi copiii mai citesc un panou de informare, mai văd o pasăre care duce hrană puilor din cuib, – sunt nişte beneficii de care va trebui să ţinem cont pe viitor”, a mai spus el.
