Portul popular din Ilfov păstrează, dincolo de culori și motive decorative, o parte importantă din memoria comunităților de odinioară. Cusăturile, modelele geometrice și florale și culorile folosite pe hainele tradiționale spun povestea unei lumi în care meșteșugurile erau transmise din generație în generație.
Înainte ca Ilfovul să devină regiunea pe care o cunoaștem astăzi, identitatea comunităților locale era transmisă și prin lucrurile create cu mâinile oamenilor. Unul dintre cele mai importante exemple este portul popular, în care fiecare cusătură putea păstra un model învățat de la generațiile anterioare.
Pe cămăși, fote și zăvelci, femeile din Ilfov au așezat motive geometrice și florale stilizate, linii și forme repetate, dar și combinații de culori care dau pieselor tradiționale un caracter aparte.
Un model putea trece dintr-o casă în alta, de la mamă la fiică, iar odată cu el era transmisă și memoria locului.
Motivele cusute, o formă de memorie
Vechile modele de cusături din Ilfov oferă astăzi o imagine asupra unei lumi care s-a schimbat profund. În aceste piese pot fi observate rigoarea desenului, simetria și repetiția motivelor, dar și modul în care nuanțe precum roșul, negrul, verdele sau ocrul erau combinate.
Dincolo de aspectul estetic, fiecare piesă vorbește însă despre continuitate.
Femeia care lua acul și firul nu realiza doar un obiect frumos. Ea păstra ceea ce primise de la generația anterioară și adăuga, la rândul său, o nouă verigă unei tradiții care se construise în timp.
Unele dintre aceste motive au ajuns până în prezent, în timp ce altele și-au pierdut o parte din semnificațiile originale.
Tocmai de aceea, cercetarea și redescoperirea lor pot contribui la înțelegerea patrimoniului cultural al județului Ilfov.
Tradiția din Ilfov, între trecut și prezent
Tradiția nu înseamnă doar trecut. Înseamnă și ceea ce o comunitate reușește să păstreze și să transmită mai departe.
Portul popular reprezintă astfel mai mult decât o colecție de haine vechi. Este o formă de memorie vizuală, în care poveștile și simbolurile unei comunități au fost păstrate prin gesturi simple, repetate de-a lungul generațiilor.
„Firul nu se rupe” atât timp cât aceste obiecte continuă să fie privite, cercetate și înțelese.
Materialul face parte din proiectul dedicat valorificării și promovării patrimoniului cultural al județului Ilfov, realizat de Centrul Județean de Cultură, Tradiție și Artă Ilfov.
Sursa imaginii: Alexandrina Enăchescu Cantemir, Portul Popular Românesc, Craiova, 1939 – „Țărancă din Ilfov. Muntenia”, planșa 55.
