Fostul ministru de Finanțe, Darius Vâlcov, a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare cu executare, pentru mai multe fapte de corupție, conform antena3.ro.
Potrivit surselor Antena 3 CNN, Darius Vâlcov s-ar afla în Italia în acest moment.
În acest dosar, Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015, pentru trafic de influență, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată.
În primă instanță, el primise o condamnare de opt ani de închisoare.
„Contopește pedepsele stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare la care adaugă un spor de 1 an închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse de 3 ani închisoare, acesta urmând să execute, în final, pedeapsa de 6 ani închisoare. Menține măsurile asigurătorii luate faţă de inculpatul Vâlcov Darius – Bogdan prin ordonanțele din 27 martie 2014, 31 martie 2015, 30 aprilie 2015 şi 11 mai 2015 emise în dosarul nr. 378/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupției, până la concurența sumei de 6.200.000 lei”, potrivit ÎCCJ.
La perchezițiile făcute în 2015 de procurori, aceștia au găsit un seif pe care Darius Vâlcov îl ascunsese în casele mai multor cunoscuţi sau parteneri de afaceri și în care se afla o adevărată comoară – peste un milion şi trei sute de mii de lei, 90.000 de euro, trei lingouri de aur, în greutate de trei kilograme, şi trei tablouri inscripţionate Renoir, Jean Cocteau şi, respectiv, Aurel Acasandrei.
În total, la percheziții au fost găsite 172 de tablouri.
Înalta Curte de Casatie și Justiție a repus pe rol în 2022 dosarul în care era inculpat Darius Vâlcov
„Repune pe rol cauza ce formează obiectul dosarului nr.790/1/2019 având ca obiect apelurile declarate de Ministerul Public, parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie și Justiție – Directia Națională Anticoruptie și de inculpații Tomescu Constantin Cristian, Vâlcov Darius Bogdan, Prina Minel Florin și Timofte Petre Bogdan împotriva sentintei penale nr.74 din data de 8 februarie 2018, pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr.2018/1/2018, privind și pe intimatul inculpat Susală Lucian Petrut. Fixează termen de judecată la data de 26 septembrie 2022, Sala Secțiilor Unite, cu citarea inculpaților și încunoștiințarea apărătorilor acestora”, potrivit minutei ÎCCJ.
Potrivit anchetatorilor, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care avea la acel moment calitatea de primar al municipiului Slatina, judeţul Olt. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga nişte licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.
Astfel, în luna noiembrie 2008 a fost aprobat proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania De Apă Olt SA, operator regional către care Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Oltul” (ADI) a delegat serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în aria de implementare a proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Olt”.
În cadrul acestui proiect au fost încheiate contractele „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava”, „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina” şi „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt”, arată procurorii.
Conform sursei citate, cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie membrii comisiei au eliminat din caietul de sarcini, în mod abuziv, o parte din condiţiile de eligibilitate pentru a favoriza firma omului de afaceri, la comanda fostului ministrul al Finanţelor.
În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania De Apă Olt pentru mai multe lucrări.
„Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.
Procurorii au ajuns la concluzia că, începând cu jumătatea anului 2012, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul nu a mai putut face plăţile către Vâlcov.
În acest context, Darius Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu Minel-Florin Prina, care la vremea respectivă era viceprimar al municipiului. Prina ştia de înţelegerea dintre cei doi şi a hotărât, pentru a disimula provenienţa ilegală a banilor, ca diferenţele de bani neonorate să fie plătite către o firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu.
„De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Suşală Lucian Petruţ, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian şi a altui om de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani”, potrivit anchetatorilor.
Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive.
Anchetatorii au mai stabilit că, în urma înţelegerii cu omul de afaceri, fostul ministrul al Finanţelor a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ două milioane de euro, o parte din această sumă fiind primită în mod direct, în numerar, iar suma de 2.480.000 lei a primit-o prin intermediul unor firme.
