Ne propunem îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% până în 2030. Este o țintă dificil de atins, deoarece în sectorul rezidențial sub 5% din fondul de clădiri este reabilitat termic și eficientizat energetic, însă este extrem de necesar să utilizăm toate resursele pe care le avem la îndemână ca să atingem acest prag în următorii 10 ani, a declarat Oana Ozmen, deputat USR PLUS de Bucureși, în cadrul Conferinței Internaționale RCEPB 2021 ediția XII.
Ozmen: Bugetul total propus este 2,2 miliarde euro, din care 1,17 miliarde euro vor fi alocați pentru reziliență și eficiență energetică în clădirile publice.
Planul de Redresare și Reziliență este o șansă pe care țara noastră o are pentru a implementa reforme, pentru a eficientiza cheltuirea banului public și, nu în ultimul rând, pentru a aduce investiții atât de necesare pentru dezvoltarea României, precizează deputatul USR PLUS.
“Acest fond de investiții de circa 2,2 mld euro va asigura pentru România creșterea ratei de renovare a clădirilor și va accentua rata de reducere a consumului de energie primară în conformitate cu țintele asumate prin Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (SNRTL). Accentul va fi inclusiv pe creșterea rezilienței clădirilor și tranziția acestora către conceptul de clădiri inteligente, a clădirilor de tip nZeb, al căror consum de energie să fie aproape egal cu zero”, a explicat parlamentarul.
Conform lui Ozmen, în ceea ce privește Fondul de Reziliență pentru Localități, pentru municipiile reședință de județ și zonele lor urbane funcționale, strategia este de a contura orașe locuibile și inteligente din punct de vedere climatic prin dezvoltarea infrastructurii verzi și albastre, una dintre priorități fiind reabilitarea, extinderea, modernizarea sau construirea clădirilor nZEB care deservesc prestarea unor servicii publice, spune doamna Ozmen.
Deputatul USR PLUS a mai menţionat: “Ca plan de investiții, este necesară instituirea unui fond de tip ”Renovation Vave”, care să finanțeze adecvat lucrări de îmbunătățire a fondului de clădiri existent.
În cazul clădirilor rezidențiale multifamiliale, abordarea va fi pe renovarea energetică moderată sau aprofundată, iar pentru eficiența energetică a clădirilor publice se va pune accent pe sediile administrației publice centrale și locale care deservesc diferite servicii, precum justiție, cultură, sănătate, ordine publică și securitate națională”.
Oana Ozmen: TRANZIȚIA VERDE are nevoie de reforme și investiții în tehnologii: «Componenta ”Energie regenerabilă și eficiență energetică” din PNRR prevede dezvoltarea unui program de investiții pentru operatorii economici din industrie și IMMuri în vederea implementării măsurilor de eficiență energetică, precum și sprijinirea inovării prin finanțarea unor tehnologii noi, digitalizare capacități verzi, proiecte demonstrative cu impact în creșterea eficienței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră.
”Pentru un program de succes de eficienţă energetică, avem nevoie de un Registrul Naţional al Clădirilor, dar și de o clarificare a atribuţiior auditorilor energetici.
Până în trimestrul 4 din 2023 vor fi derulate cel puțin 10 scheme de certificare în domeniul performanței energetice a clădirilor, în cadrul cărora se estimează pregătirea a cel puțin 6000 de specialiști și lucrători în domeniul construcțiilor.
Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor va avea nevoie de măsuri clare și bine implementate. De exemplu, reabilitarea sau modernizarea instalației de iluminat, înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată, instalarea de corpuri de iluminat cu senzori de mișcare sau senzori de prezență, acolo unde acestea se impun pentru economia de energie.
Ca abordare integrată a intervențiilor asupra fondului construit, principiile Renovation Wave din sfera eficienței energetice vor fi concentrate în direcția decarbonării și a integrării surselor regenerabile de energie, prin minimizarea amprentei de carbon a clădirilor și prin introducerea unor standarde ridicate de sănătate și mediu.
Toate clădirile publice au un consum ridicat de energie, generând o pierdere imensă de bani, resurse pe care administrația publică le-ar putea utiliza în alte proiecte odată ce clădirea va fi eficientizată energetic.
Avem o șansă imensă de relansare economică și de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung pe care nu avem voie să o ratăm».”, a mai transmis deputatul USR Plus Bucuresti, Oana Ozmen.