În data de 14 aprilie, președinte interimar al României la acea dată, Ilie Bolojan, s-a întâlnit cu europarlamentarii români, unde, europarlamentarul Luis Lazarus i-a solicitat mai multe răspunsuri la teme legate direct de mandatul de europarlamentar și aflate pe agenda europeană.După aproape 2 luni, europarlamentarul spune că nu i s-a răspuns la nicio întrebare.
Deputatul neafiliat în Parlamentul European Luis-Vicențiu Lazarus (NI): Nu a răspuns la nicio solicitare, la nicio temă legate direct de mandatul de europarlamentar.
Printre temele abordate în setul de întrebări, sunt cele din domeniul agriculturii, al transporturilor și al digitalizării, inclusiv o cerere explicită de a declasifica nota de informare prezentată în CSAT în data de 28.11.2024 și raportul intern al D.G.P.I. privind declasificarea parțială a acesteia.
În continuare vă prezentăm conținutul documentului depus la Administrația Prezidențială, din data de 14.04.2025:
Stimate Domnule Președinte Interimar,
Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la discuția pe teme de actualitate de pe agenda europeană.
În calitate de eurodeputat român ales prin votul direct al cetățenilor și în slujba intereselor acestora, consider că un astfel de dialog este nu doar oportun, ci necesar. România are nevoie de unitate în fața provocărilor europene actuale, fie că vorbim despre suveranitate economică, protejarea fermierilor noștri sau apărarea valorilor naționale în fața ideologiilor străine.
I.Agricultura
1.În urma discutiilor purtate cu fermierii din România, am fost informat că aceștia sunt foarte afectați de restricțiile impuse în urma focarelor de Pestă a Micilor Rumegătoare (PMR) și a interzicerii temporale, până în luna iunie a exportului de carne de miel viu către țările din Uniunea Europeană, iar doua județe Arad și Bihor nu pot exporta în țările arabe.
Solicităm intervenția directă a Prim – ministrului României pe lângă Oliver Varhelyi, comisarul pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, la cabinetul căruia i-am depus deja un raport detaliat pentru a sprijini inițiativele și măsurile necesare în acest domeniu.
Urmare a acestei prezentări solicităm ridicarea imediată a restricțiilor.
2. Aduc în atenție o situație care afectează direct producătorii români și interesele economice ale țării noastre:
importurile masive de produse lactate din Ungaria. În anul 2024, România a importat lapte crud în valoare 159,8 tone, înregistrând o creștere de 38% față de anul 2023, în timp ce fermierii români se confruntă cu prețuri de vânzare sub costurile de producție fiind în pericol de faliment.
Importurile de produse lactate și porcine din Ungaria reprezintă un risc pentru sănătatea animalelor din România, având potențialul de a introduce focare de febră aftoasă, care pot afecta sectorul agricol național.
Solicităm instituirea imediată de măsuri stricte de control la granițe, pentru prevenirea și răspândirea febrei aftoase, protejând atât sănătatea animalelor, cât și întreaga zootehnie a României.
3. Importurile de legume și fructe au crescut semnificativ în ultimii ani, în timp ce numărul serelor și solariilor din România este în continuă scădere, din cauza costurilor mari și a dificultăților în accesarea finanțărilor. Această situație accentuează dependența de produse din import și vulnerabilizează securitatea alimentară a țării.
Spre exemplu, la Vălenii de Munte, zonă recunoscută pentru producția de mere, la porțile locuitorilor se vând preponderent mere din import Polonia.
La Matca, județul Galați, se vând roșii import Turcia, deși programul “Tomata” al Guvernului României a cheltuit 650 milioane euro, în perioada 2017 – 2025 și a dus la scăderea suprafețelor cultivate în spații protejate cu solarii.
Solicităm lansarea imediată a unui program național REAL de sprijin financiar și tehnologic pentru construirea și modernizarea serelor și solariilor, care să reducă dependența de importuri și să consolideze securitatea alimentară a României, nu simulacre de programe ce servesc unei camalire politice.
Nu există un parteneriat real între autorități, organizațiile profesionale, administrațiile locale, instituțiile de cercetare și mediul de afaceri rural, bazat pe o legislație coerentă și o viziune pe termen lung.
II Transport
În ultimii 35 de ani, România a investit miliarde de euro în infrastructura de transport, atât în autostrăzi, cât și în rețeaua feroviară, însă progresul a fost lent, iar multe proiecte importante sunt încă în stadii incipiente. Proiecte strategice precum Autostrada Moldovei- A8 sau tronsonul Comarnic – Brașov avansează greu.
Solicităm, în regim de urgență, un răspuns clar, cu date precise, privind finalizarea acestor proiecte de infrastructură, respectiv momentul în care România va fi traversată de autostrăzi și căi ferate de mare viteză de la nord la sud și de la est la vest. Totodată, vă informăm că există soluții pentru un trafic normal pe tronsonul Comarnic – Brașov, cu modificarea unor segmente de drum la Bușteni.
III Digitalizare
Introducerea cipului în cartea de identitate, conform Legii nr. 162/2020, lege care a fost votată în Parlament, în timp ce agenda publică era focusată pe Pandemia de COVID-19, fără norme metodologice de aplicare, produce astăzi o serie de O.U.G -uri care permit o “urmărire digitală” extinsă a cetățenilor, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea drepturilor și libertăților individuale.
Solicităm demararea unei campanii de informare corectă a populației, dezbateri publice reale în vederea obținerii unui consimțământ informat cu privire la efectele ulterioare – posibil abrogarea legii sau/și referendum.
Implementarea portofelului digital european ar urma să stocheze într-o singură aplicație documente personale esențiale – de la cartea de identitate electronică și permisul de conducere, până la carduri bancare și date medicale. Portofelul digital riscă să devină un instrument de supraveghere și centralizare a datelor, ceea ce este inacceptabil într-o societate democratică.
Solicităm blocarea oricărei legiferări pe această temă.
Introducerea unui ID unic european fără de care cetățenii Uniunii Europene nu vor mai putea călători ridică semne de întrebare legate de libertatea de circulație, viața privată și dreptul la anonimat.Nu vedem utilitatea unui asemenea ID de vreme ce există unul în România.
Solicităm blocarea oricărei legiferări pe această temă.
Renunțarea la cash înseamnă o restrângere a libertăților cetățenești, întrucât elimină o formă de plată anonimă și directă, care garantează independența față de sistemele bancare și supravegherea digitală. Eliminarea cash-ului nu trebuie să devină o politică impusă, ci o opțiune discutată transparent și democratic, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Solicităm blocarea oricărei legiferări pe această temă.
IV Alegeri
Anularea alegerilor din decembrie 2024 reprezintă un precedent periculos pentru democrația românească și respectarea voinței poporului. Este necesară o clarificare urgentă și transparentă a cauzelor care au dus la această anulare, precum și asumarea răspunderii de către cei responsabili.
Solicităm declasificarea completă a următoarelor documente, conform Legii 182/2002 și a H.G. nr. 781/2002, în vederea aflării adevărului privind anularea procesului electoral din decembrie 2024, într-un demers necesar de transparență și respectare a dreptului publicului la informare:
1. Nota de informare prezentată în CSAT în data de 28.11.2024;
2. Raportul intern al D.G.P.I. privind declasificarea parțială a acesteia.
Informarea corectă a cetățenilor cu privire la imixtiunea actorului străin, respectiv Rusia, în alegerile prezidențiale din anul 2024, în esență faptul că nu există nicio probă în acest sens.”
Răspunderea îi revine exclusiv deputatului care finanțează această activitate politică și de informare. Parlamentul European nu este responsabil pentru nicio eventuală utilizare a informațiilor conținute în prezentul document.
