Grădina Botanică din București împlinește anul acesta 163 de ani de la înființare. Este unul dintre locurile pe care turiștii, dar și localnicii le-ar putea alege în căutarea unor momente de relaxare și de conectare cu natura. Este, de asemenea, locul unde elevii și studenții ar trebui să se bucure de educație și cercetare. Din păcate, Grădina Botanică din București a ajuns astăzi un loc ce pare părăsit. Dacă vreți să vă imaginați cum ar arăta planeta noastră în cazul în care oamenii ar dispărea brusc, mergeți în Grădina Botanică din Cotroceni. Biletul de intrare costă doar 10 lei. Aveți șansa de a observa, crescute liber, chiar și plante precum Cannabis sativa, din care se extrage unul dintre cele mai cunoscute droguri din lume, relatează digi24.ro.
Buruieni de unul sau doi metri înălțime. Marcaje dispărute. Multe, foarte multe plante uscate, neîngrijite sau dominate de buruieni. Alei invadate de vegetație necontrolată. Pajiști sterpe. Trandafiri dominați de bălării. Un lac cu o apă de culoare maronie. Cam așa arată astăzi Grădina Botanică “Dimitrie Branzda” din București. Un loc care, cândva, se bucura de una dintre cele mai mari colecții din lume. Se spune că în a doua jumătate a anilor 1800 colecția de plante vii și herbare însuma peste 3700 de specii. Cele mai recente informații publice spun că pe cele 18,2 hectare (din care 17,5 ha expoziția în aer liber) ale Grădinii și-ar avea azi locul peste 10.000 de specii de plante. Informația cel mai probabil că nu mai poate fi verificată, având în vedere invazia plantelor necontrolate dintr-o foarte mare parte a Grădinii, dar și dispariția unei bune părți a marcajelor care indică tipul de plante expuse.
Pe propriul website, oficialii Grădinii Botanice din București spun că misiunea lor “este didactică, ştiinţifică, de conservare a diversităţii plantelor, de educaţie ecologică, de turism şi recreere. Prin urmare, Grădina Botanică “Dimitrie Brandza” gestionează colecţii de plante (vii şi conservate), bine identificate, pe care le foloseşte în scopul instruirii studenţilor, cercetării stiinţifice, a conservării fitodiversităţii, educaţiei pentru mediu şi informării publicului”.
Explicațiile conducerii Grădinii Botanice: Forța de muncă începe să devină o problemă destul de acută Paulina Anastasiu, directorul Grădinii Botanice din București, explică într-o declarație acordată Digi24.ro, că este normal ca vegetația să fie uscată în această perioadă a anului. “În zona de câmpie (Bucureștiul este într-o astfel de zonă), vegetația ajunge la maturitate și se usucă mai devreme decât într-o zonă de munte. Așa că nu este de mirare faptul că unele plante sunt uscate. Este o situație cât se poate de naturală pentru regiunea și condițiile climatice în care se află Bucureștiul, este o situație firească pentru luna august. Sigur, întotdeauna este loc pentru mai bine și sperăm să facem mai bine. În orice caz, facem eforturi să fie bine”, susține profesoara Paulina Anastasiu. Grădina Botanică din București nu dispune de alocări bugetare – mai spune ea – astfel că principalele venituri provin din taxa de bilete, iar altele din sponsorizări sau din fonduri europene.
“Sunt însă și aspecte care nu țin de noi. De exemplu, ca și în alte sectoare de activitate din România, forța de muncă începe să devină o problemă destul de acută și acest fapt ne îngrijorează. Deja suntem în situația că nu vine nimeni să ocupe locurile vacante. Nici măcar un post de casier nu este atractiv în condițiile unui salariu de bugetar (că tot sunt huliți zilnic prin presă bugetarii!!!!)”, ne-a transmis Paulina Anastasiu. În organigrama Grădinii Botanice sunt prevăzute 45 de posturi, nouă dintre acestea fiind vacante.
