Din data de 18 decembrie 2020, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi îi invită pe bucureşteni să viziteze expoziţia „Donaţii Recente. Fascinaţia Lumii Antice”.
Expoziţia aduce în atenţia publicului o serie de obiecte de patrimoniu care s-au alăturat colecţiei muzeului în ultimii ani. Lucrările expuse au fost donate muzeului de Marcel Aciocoiţei, Marilena Borcescu, Liliana Sonia Sion şi Ioana Zamfir, devenind în acest fel accesibile unui public amplu, nu doar cercetătorilor şi specialiştilor. Le mulţumim donatorilor pentru generozitatea acestui gest tot mai rar şi, deci, cu atât mai lăudabil şi încurajator, a informat vineri un comunicat al instituţiei.
Expoziţia este deschisă în perioada 18 decembrie 2020 – 14 februarie 2021, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.Preţ bilet: 5 lei (tarif întreg).
Încă de la finalul Evului Mediu, lumea occidentală dă o nouă formă pasiunii pentru antichitate. Termenul de anticar, ce provine din latinescul „antiquarius” – adică „referitor la antichitate”, desemna o persoană care colecţiona şi studia obiecte vechi („antiquus”). Această curiozitate pentru trecut ia un puternic avânt în Renaştere, când totodată opera lui Ptolemeu începe să fie studiată intens la Florenţa. Multiplele şi profundele transformări pe care le generează în societatea occidentală raportarea la Antichitate şi la cultura antică sunt bine cunoscute tuturor.
Aşa cum se întâmplă constant de sute de ani, Antichitatea va genera, fără îndoială şi de acum înainte, un interes puternic în rândul publicului de pretutindeni. Imperiul Roman, Palestina, Grecia Antică, iată trei destinaţii care evocă în mintea şi în sufletul a milioane de oameni o varietate de imagini, de personaje şi de poveşti despre lupte, sacrificii, dar şi despre idealuri şi monumente care au supravieţuit timpului.
Expoziţia „Donaţii Recente. Fascinaţia Lumii Antice” îşi propune să aducă în faţa publicului câteva destinaţii celebre ale Antichităţii, aşa cum erau ele văzute prin ochii învăţaţilor europeni, de la începuturile Modernităţii până în secolul al XIX-lea. O selecţie de cărţi, hărţi şi gravuri vă invită să exploraţi câteva dintre reperele lumii antice, precum Ierusalimul, Podul lui Traian sau Areopagul.
Pentru organizarea expoziţiei au colaborat: Ioana Zamfir (muzeograf), Elena Păunoiu-Călugăru (conservator) şi Despina Haşegan (muzeograf).
Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă. http://www.muzeulhartilor.ro/
