Dumitrița Albu, deputat neafiliat de diaspora, declară că românii din diaspora sunt victime ale inerției administrative. Potrivit acesteia, problemele românilor care au muncit în străinătate sunt tratate ca subiecte secundare, deși ele afectează direct viețile a sute de mii de oameni iar una dintre cele mai dureroase dintre acestea este dificultatea obținerii pensiei pentru perioadele lucrate în alte state europene.
Dumitrița Albu: Lipsa unei administrări eficiente și întârzierile repetate arată un sistem care nu ține pasul cu realitățile actuale și care, din păcate, nu reușește să ofere cetățenilor predictibilitatea de care au nevoie
”Doamnelor și domnilor deputați
De prea mulți ani, problemele românilor care au muncit în străinătate sunt tratate ca subiecte secundare, deși ele afectează direct viețile a sute de mii de oameni. Una dintre cele mai dureroase dintre acestea este dificultatea obținerii pensiei pentru perioadele lucrate în alte state europene. Lipsa unei administrări eficiente și întârzierile repetate arată un sistem care nu ține pasul cu realitățile actuale și care, din păcate, nu reușește să ofere cetățenilor predictibilitatea de care au nevoie.
Comunitățile românești din Italia, Spania, Germania sau Franța numără sute de mii de persoane. Mulți ajung acum la vârsta pensionării și depind de aplicarea corectă a mecanismelor europene stabilite prin Regulamentele 883/2004 și 987/2009, care permit totalizarea stagiilor de cotizare și împărțirea pensiei între statele membre. Casa Națională de Pensii Publice contribuie la acest proces prin documente precum formularul P1, menit să confirme perioadele lucrate în România.
În teorie, cadrul european este solid. În practică însă, procedurile rămân lente, neuniforme și greu de urmărit de către cetățeni. În spațiul public au fost prezentate numeroase situații în care soluționarea unui dosar a durat un an sau chiar mai mult, din cauza diferențelor de reglementări și a comunicării anevoioase între instituții. Pentru mulți români, aceste întârzieri înseamnă luni întregi de incertitudine.
Un alt factor care complică lucrurile este nivelul redus de digitalizare administrativă. Persistă proceduri care depind de metode învechite de transmitere a documentelor, iar schimbul de date între instituții se realizează deseori cu dificultate. Aceste blocaje se răsfrâng inevitabil asupra cetățeanului, obligându-l să facă demersuri suplimentare pentru a obține informații sau clarificări.
Deși în trecut s-au făcut pași spre îmbunătățirea colaborării cu autoritățile din state precum Italia și Spania, ritmul actual nu este suficient pentru a face față volumului în creștere al cererilor. Tot mai mulți români se apropie de vârsta pensionării, iar sistemul are nevoie de ajustări pentru a preveni acumularea de întârzieri.
Lipsa unor termene clare și predictibile pentru soluționarea dosarelor europene rămâne un alt element problematic. Legislația oferă doar repere generale, fără un cadru specific adaptat situațiilor transfrontaliere. Această lipsă de claritate îi lasă pe mulți cetățeni într-o stare de incertitudine, neștiind când vor primi o decizie finală.
În acest context, devine esențială modernizarea reală a procedurilor: digitalizare completă, reguli mai coerente pentru dosarele cu element de extraneitate și o colaborare administrativă mai eficientă cu statele europene în care trăiesc numeroase comunități de români. Aplicarea consecventă a unor astfel de măsuri ar reduce semnificativ timpul de așteptare și ar aduce sistemul mai aproape de standardele pe care cetățenii le așteaptă.
Românii care au muncit peste hotare merită un proces clar, rapid și demn. Munca lor a susținut familii, comunități și a contribuit la economia românească prin remitențe constante. Recunoașterea corectă a drepturilor lor la pensie este un gest firesc de respect față de efortul și contribuțiile lor”, spune Dumitrița Albu, deputat neafiliat de diaspora.
