Economiștii critică posibila prelungire a plafonului la alimente: Se bate cap în cap cu creșterile de taxe

1
52
Pixabay

Intenția guvernului de a prelungi măsura de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază este criticată și de specialiștii în economie. Asta după ce nemulțumiri au fost exprimate în mod public de comercianți sau de producători, potrivit economedia.ro.

Economedia a cerut și opinia mai multor economiști pentru a vedea dacă plafonarea adaosului comercial a avut efectele dorite de Guvern, dacă ar trebui sau nu prelungită măsura și care sunt soluțiile pe care le cred ei potrivite. Și nu în ultimul rând, ce cred despre posibila introducere a cărnii de miel pe lista cu noile produse cu adaos comercial plafonat.

Guvernul spune că inflația a scăzut, dar în magazine s-au scumpit detergenții și produsele de curățenie

Reducerea inflației a fost unul dintre motivele pentru care guvernul a adoptat în vară măsura, iar în iarnă chiar premierul Ciolacu spunea că scăderea inflației nu ar fi fost posibilă fără plafonarea prețurilor din energiei și fără plafonarea pentru alimente. Mai mult, pe 3 august 2023, la doar două zile după ce au fost prima dată aplicată ordonanța ce limita adaosul comercial, premierul Marcel Ciolacu a declarat că ordonanța a făcut ca la unele produse să fie prețuri scăzute „cu 35% și chiar 50%”. Și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat la vremea respectivă că preţurile la alimentele de bază au scăzut între 30 şi 50% după ce a fost adoptată ordonanța privind reducerea adaosurilor comerciale la produsele de bază. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, spunea că măsura privind plafonarea preţurilor la alimente de bază şi-a atins obiectivul, înregistrându-se reduceri substanţiale la lapte şi la produsele lactate, fructe şi legume, dar că de anul acesta „trebuie să găsim un nou mecanism”.

L-am întrebat pe Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România dacă măsura aplicată în ultimele șase luni, și-a produs efectele pe care și le dorea guvernul să reducă inflația, să ajute oamenii să cumpere mai ieftin?

„Acum depinde și cum e calculată inflația. Când se colectează prețul, de unde se colectează, pentru că sunt cantități diferite, calități diferite și dacă ne uităm doar la calitate mică și preț plafonat, atunci da. Pentru cei care cumpărau acele produse a avut efect. Problema este că în general, un comerciant are o țintă de profit pe spațiul pe care îl folosește în vânzarea de produse. Prin urmare, o scădere a prețului sau adaosului pentru un produs duce la o creștere pentru altul, astfel încât pe ansamblu, nu cred că a avut mare efect”, spune Adrian Codîrlașu.

La rândul său, profesorul de economie Cristian Păun spune că „nu avem date oficiale, pentru că INS-ul comunică foarte puțin transparent”.

„În mod normal, ar trebui ca această analiză să fie făcută de Guvern atunci când cere prelungirea acestei măsuri. Este argumentul care să motiveze prelungirea acestei măsuri. Nu eu sau dumneavoastră trebuie să facem dovada că această măsură e una bună, ci guvernul care a propus-o și o implementează deja de șase luni și mai cere încă trei luni prelungire. Aici e o discuție întreagă ce prețuri a luat INS-ul la carne, lapte, ouă, le-a luat pe cele din piață sau le-a luat pe cele plafonate”, spune Păun.

Iar analistul economic Dragoș Cabat a spus pentru Economedia că măsura a vizat populația vulnerabilă și nu a avut foarte mare legătură cu reducerea inflației. „Primul scop, în opinia mea, nu a fost să reducă inflația, ci a fost să ajute sau să dea senzația, cel puțin, că ajută anumite categorii de consumatori, și anume pe cei vulnerabili. Această măsură are, probabil, că 90% a avut scop propagandistic și 10% doar efect de macroeconomic, de stabilizare a inflației”, a afirmat el.

În schimb, așa cum explica săptămâna trecută pentru Economedia, Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România, proprietar și fondator al rețelei Paco Supermarkets soluția a fost ca prețurile să crească la alte produse care nu erau pe lista din ordonanță, cum ar fi detergenții sau produsele de curățenie.

Lucru ce reiese și din datele INS, spune Cristian Păun.

„Eu pot să observ, de exemplu, tot pe datele INS-ului, că avem în anul 2023 o creștere fabuloasă de prețuri, peste creșterea de prețuri la alimente, zice INS-ul, la detergenți, la produse de igienă personală, la produse chimice folosite la curățenie, folosite în în gospodărie. Adică ce s-a întâmplat de fapt? Dacă supermarketul a văzut că Guvernul i-a plafonat adaosul comercial la carne, la ouă, a zis ok, le mențin la vânzare și pe astea cu adaos comercial plafonat, unde nu pot să pun mai mult de atât, că nu mă lasă, dar în schimb am o grămadă de alte produse pe care le vând alături de carne, lapte, ouă și la care le pot crește cât vreau eu adaosul, inclusiv partea din adaos pe care o pierd la acele produse pentru care am adaosul plafonat. Asta întâmplându-se la nivel de comerciant. La nivel de procesator și producător, evitarea plafonării adaosului s-a întâmplat în alte moduri. În primul și în primul rând au dispărut de la raft sau au fost transformate la raft produsele care aveau adaosul plafonat. Caserole de ouă de dimensiune M cu 10 ouă au fost înlocuite de șase ouă. Adică au retransformat produsele astfel încât ele să nu mai fie calificabile la categoriile pentru care Guvernul a propus plafonarea și a menționat expres în lege care sunt acele categorii”, afirmă Păun.

Și Adrian Codîrlașu spune că piața și-a găsit mecanisme să se autoregleze. „Da, se modifică fie cantitatea, fie se pune o anumită calitate la cele cu plafonul redus, o calitate mai mai joasă. Deci cumva piața se autoreglează. O măsură care e împotriva pieței nu va avea efecte. Poate duce, dacă e ținută mult timp, la penurie, cum am avut în Ungaria, iar guvernul ungar a fost nevoit să anuleze toate aceste restricții de a pune prețuri produselor și în momentul respectiv inflația a fost și mai mare”, susține el.

Cum se împacă taxele majorate la început de an cu plafonarea adaosului comercial

Pe de altă parte, profesorul Cristian Păun atrage atenția că de la începutul anului au fost majorate unele taxe și impozite, lucru care s-a văzut deja în prețuri mai mare unele produse și servicii. „A crescut acciza, da? Sau taxarea produselor care conțin zahăr? Păi cum merge asta mână în mână cu plafonarea? Și TVA-ul la multe produse alimentare a crescut de la cinci la nouă, dacă nu chiar la 18, cum la 19, cum este cazul celor care conțin zahăr sau zahărului? Păi cum se pupă toată treaba asta cu plafonarea adaosurilor? Adică tu partea de taxare o crești? Și eu n-am voie să cresc prețul pentru că am adaosul plafonat? De asta spun că haosul acesta de fapt pleacă de la aceste măsuri care sunt se bat cap în cap. Salariul minim se bate cap în cap în momentul de față cu plafonarea, creșterea TVA-ului și a taxării suplimentare pe produsele care conțin zahăr se bate cap în cap cu plafonarea adaosului, și așa mai departe”, declară Păun.

Deocamdată, Federaţia Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta a transmis că se opune „categoric” continuării măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază, precizând că prelungirea este catastrofală nu numai din punct de vedere al industriei alimentare ci şi al consumatorului final. Un punct de vedere similar este împărtășit și de Asociația Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România: „E o măsură populistă care nu are ca efecte ceva solid pentru economie și nici niște beneficii măsurabile. Dacă mergeți la raft, practic nici nu observați foarte bine produsele plafonate. Dacă am plafonat 10-20 de produse lactate din 1.500, n-am făcut nimic. Brânza e scumpă, telemeaua e mai scumpă, cașul e mai scump, ș.a.m.d. Unde e plafonarea? Caută oamenii laptele de un litru? Bineînțeles că există și lapte de 1,7 litri care n-a fost plafonat. Cum a apărut mălaiul de 1,05 știți? S-a scos mălai de un kilogram și 5 grame ca să nu intrăm la plafonare”, a declarat pentru Economedia Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România.

La rândul lor, reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), au propus în discuțiile de săptămâna trecută de la ministerul Agriculturii o altă soluție. Potrivit unor variante de lucru propuse de retaileri, care susţin că încă nu a fost discutată modalitatea concretă, ci doar ideea unui mecanism, ar putea exista o intervenţie punctuală, dacă există fluctuaţii mari de preţ, pe anumite produse. Această intervenţie, printre altele, presupune acordul voluntar, promoţii, reducerea adaosului comercial punctual sau plafonarea preţului.

Prelungirea plafonării, criticată și de economiști

Nici economiștii nu cred că măsura ar trebui prelungită. „Soluția pe care o văd eu e competiția. Adică, să facilităm să intre mai multe produse pe piața locală și de afară, unele au prețuri mai mici, așa scădem prețul. Cred că cea mai potrivită este competiția liberă și neîngrădită. Ea aduce la scăderea prețurilor și la o calitate versus preț mai bună pentru consumator”, a spus Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România.

Cristian Păun încurajează și el competiția liberă: „Dacă vă uitați la țările din Europa, foarte puțini au mers pe ideea de plafonare. Că-i plafonare de preț, că-i plafonare de adaos. Majoritatea au evitat această măsură extremă și cu niște consecințe foarte dure la nivel de producători. Într-un final, oferta se deteriorează. Ori dacă vrei să lupți cu inflația, tu ai nevoie să întărești oferta, s-o înflorești, în niciun caz să o usuci, cum faci prin plafonare. Deci plafonarea are un efect advers. Sigur că pe termen scurt poți câștiga puțin timp și poți rezolva niște probleme. Dar dacă tu aplici plafonarea și problemele nu le rezolvi, ele tot acolo rămân. N-ai nicio nicio șansă să rezolvi România și problemele României din zona prețurilor prin plafonare. Nicio națiune n-a câștigat bătălia cu prețurile, plafonându-le sau fixându-le de către stat. Nicio țară niciodată n-a câștigat această bătălie. Dimpotrivă, te-ai înfundat mai devreme sau mai târziu într-o problemă și mai mare. În afară de a aduce eventual niște voturi unui partid sau unui politician, această măsură n-a avut încă un efect concludent pe care să-l poată demonstra guvernul care acum încearcă să ne convingă să mai meargă o tură până vin alegerile și trec alegerile”.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.