Introducerea unor termene distincte pentru comercializarea și consumul produselor alimentare ar putea reduce semnificativ risipa alimentară, susțin specialiștii din domeniu, în condițiile în care actualul sistem de etichetare, bazat exclusiv pe data expirării, limitează vânzarea cu discount și donarea alimentelor încă sigure pentru consum, transmite Agerpres, preluată de G4Media.ro.
Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „România la raft”, organizată în decembrie anul trecut de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării.
Două date diferite pe etichetă
Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România, consideră că simpla menționare a datei expirării nu mai este suficientă.
Potrivit acestuia, pe etichetă ar trebui să existe două informații clare:
– data până la care produsul poate fi comercializat;
– data până la care produsul este sigur pentru consum.
În opinia sa, sistemul actual descurajează atât consumatorii, cât și retailerii. Produsele aflate aproape de expirare, chiar și atunci când sunt reduse cu 50%, sunt evitate de clienți, deoarece termenul limită este prea scurt. În plus, după expirare, acestea nu mai pot fi donate, deși pot fi încă sigure pentru consum.
Dacă legea ar permite comercializarea până la o anumită dată, iar produsul ar mai fi bun pentru consum încă trei luni, atunci ar putea fi donat, iar clienții ar putea cumpăra mai multe produse aflate la promoție, a explicat Paraschiv.
România se apropie de media europeană la risipa alimentară
Potrivit acestuia, în Europa risipa alimentară ajunge la aproximativ 187 kg pe an per persoană anual, în timp ce în România este estimată la circa 160 kg. Diferența față de media europeană s-a redus considerabil în ultimii ani.
Modelul belgian: trei etape de utilizare
Ștefan Pădure, președintele Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc, a oferit exemplul Belgiei, unde produsele alimentare includ trei termene distincte: perioadă de comercializare la preț normal, perioadă de reducere și etapă destinată consumului colectiv. În plus, aceste operațiuni sunt deductibile fiscal.
Specialiștii consideră că un sistem similar ar putea contribui la o mai bună gestionare a alimentelor și la reducerea pierderilor.
Context legislativ: legea pentru reducerea risipei alimentare, promulgată în 2024
Propunerile vin în contextul în care, la 15 martie 2024, fostul președinte Klaus Iohannis a promulgat legea pentru reducerea risipei alimentare, inițiativă susținută de USR, care modifică și completează Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.
Actul normativ obligă magazinele, restaurantele, cantinele și autoritățile care gestionează alimente să aplice cel puțin două măsuri înainte de a distruge produsele alimentare.
Printre măsurile prevăzute de lege se numără:
- reducerea prețului la alimente înainte de data expirării;
- donarea alimentelor;
- transferul alimentelor pentru hrana animalelor;
- utilizarea acestora pentru compost.
Legea prevede și simplificarea procedurilor prin care ONG-urile pot primi alimente cu grad redus de perisabilitate, precum și crearea unei platforme naționale de raportare a risipei alimentare, gestionată de Ministerul Agriculturii.
Potrivit inițiatorilor, în România se pierd anual aproximativ 2,55 milioane de tone de alimente. Obiectivul asumat este înjumătățirea risipei alimentare pe cap de locuitor până în 2030, în linie cu țintele internaționale.
