Fără exaltare sau venerație excluzând prejudecăți sau infamii, E. B. a fost de fapt, personajele creațiilor sale, precum: Bozoncea, prin prelungire Paraschiv succesorul fratricid din relația-filiație Groapa, seducătorul infiltrat-dezavuat vs. socialistul prudent (ceva între I. Mocsony Stârcea și Lucrețiu Pătrășcanu) Armand Sachelarie, în (exagerat) mult prea hulitul Incognito, fotbalistul Mitică Sârbu (autentic fost coleg de echipă, ghinionist „martor” al războiului și al „facerii” noii lumi, care i-a blocat perspectiva, genul Ionică Bogdan, Ozon, Niki Dumitriu) înfățișat „Le știe” în Unsprezece!
Portretele – rechizitorii făcute „Stăpânului” unele decente în argumentație și limbaj în care se pune la îndoială probitatea (dovedită) profesională și mai ales morală a lui Conu’ Jean, altele (bănuiesc, raționale?!) dominate de o ură viscerală în care nu se mai găsește justețea calității scriitorului, multe în care se dezbate puritanismul „cuțitarului” din groapa lui Oatu decât scrierile lui, mă determină să-mi manifest neîncrederea în onestitatea celor care s-au exprimat.
Îmi este imposibil să-mi fac o imagine reprezentativă, exclus chip, rezonabilă sau scuzabilă a „Sărbătoritului” sub efectul perspectivelor și în special a rectificărilor, pe unele le pun la îndoială datorită lecturării unor texte contemporane cu și despre E. B., altele imediat dispariției lui, culminând cu ultimii 5 ani când văd o concurență-dispută în a-i denigra chiar „isprăvile geniale”, după unii elogioși, atribuindu-i-se trăsături și defecte care l-au transformat într-un Monstru venal, arghirofil și obscen literat.
Foarte puțini, din păcate, nu combat cu concesiune aceste sau certitudini sau poate deformări, majoritatea suspecte răstălmăciri provenite din confesiuni, evidențe, antipatii, invidii sau…. Interese!
Prestigioși protagoniști ai Centenarului, Maestrul Eugen Barbu transformat de D-voastră în pungaș abil cu pretenții de zugrav caustic, a avut și el partea lui de suferință din cauza socotelilor lui meschine, dar și timpurile erau crude, ca să promovezi trebuia să fii fără îndurare, chiar în „dezacord” cu suferința breslei.
El, instigatorul-magistru și-ar fi dorit mai degrabă să fi fost un fotbalist valoros decât un scriitor important!!! Păcatele lui E. B. nu-s rătăciri, nu-l glorific, însă creațiile Lui sunt impresionante, să nu i le denigrăm.
Exegeți sceptici sau voi, indulgenți rezervați, consensul este iertarea, să-l ajutăm să se mântuiască.
Cum?!
Citiți-i Opera, Merită!
Autor: Vali Savadosi
