Un procent de 29,2% din populaţia Uniunii Europene nu a putut face faţă unor cheltuielilor financiare neprevăzute în anul 2025, în scădere uşoară faţă de 30% în 2024, şi un declin de 8,2 puncte procentuale faţă de situaţia din anul 2015, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
În rândul statelor membre, insecuritatea economică, măsurată prin ponderea populaţiei care nu poate face faţă unor cheltuieli financiare neprevăzute, a fost cel mai frecvent întâlnită în Grecia (50,5%), Letonia (43,7%), Bulgaria (42,4%), Lituania (41,1%) şi România (37,8%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi au fost înregistrate în Ţările de Jos (15,3%), Malta şi Cehia (ambele cu 18,7%), unde mai puţin de o cincime din populaţie nu a putut face faţă unor cheltuieli neprevăzute.
Capacitatea de a face faţă unor evenimente neprevăzute poate contribui la un sentiment de siguranţă şi, prin urmare, poate influenţa calitatea vieţii.
După ce a atins un vârf de 40% în anul 2012, în urma crizei financiare şi economice globale, ponderea persoanelor care nu pot face faţă unor cheltuieli neprevăzute a scăzut în anii următori, ajungând la 30,8% în 2019. În 2020, odată cu debutul pandemiei de COVID-19, a crescut la 32,5%, după care a fluctuat, pentru ca în anul 2025 să scadă până la 29,2%.
În 2025, restanţele la plata creditelor ipotecare sau a chiriei au fost cel mai frecvente în Grecia, unde 10,6% din populaţia totală a raportat existenţa unor astfel de restanţe. În 15 state membre UE, această pondere a fost de 2% sau mai mică, cele mai scăzute niveluri fiind înregistrate în Croaţia (0,3%), România (0,5%) şi Polonia (0,6%). Eurostat precizează că nivelurile scăzute ale restanţelor la creditele ipotecare sau la chirie pot reflecta, parţial, ponderea relativ mică a populaţiei care deţine un credit ipotecar sau care locuieşte în locuinţe închiriate în anumite ţări, ceea ce limitează proporţia persoanelor care pot fi afectate. De exemplu, în 2025, proprietarii de locuinţe cu credit ipotecar au reprezentat doar 1,1% din populaţia totală în România, 1,7% în Bulgaria şi 7,8% în Croaţia. Această situaţie contrastează cu ponderile mult mai ridicate înregistrate în Ţările de Jos (57,9%), Suedia (48,8%) şi Danemarca (45,5%).
Dacă se utilizează un indicator mai larg al restanţelor, care include atât restanţele la creditele ipotecare sau chiria, cât şi facturile restante la utilităţi şi plăţile pentru bunuri achiziţionate în rate, dar exclude descoperirile de cont, cardurile de credit şi împrumuturile informale, ponderea persoanelor afectate în UE a fost de 9,2% în anul 2025. În rândul statelor membre, 41,8% dintre persoanele din Grecia se aflau în această situaţie, fiind urmate de 18,5% în România şi 18,2% în Bulgaria. În schimb, 19 dintre cele 27 de ţări ale UE au înregistrat ponderi sub 10%. Cele mai scăzute procente au fost consemnate în Cehia (3,3%) şi Ţările de Jos (3,5%).
În 2025, unele ţări cu ponderi reduse ale populaţiei care înregistrează restanţe la creditele ipotecare sau chirii, precum Croaţia, România, Bulgaria, Ungaria şi Letonia, au fost mult mai afectate atunci când s-a luat în calcul indicatorul mai larg. Ponderile au fost de 18,2% (faţă de 0,8% în Bulgaria), 18,5% (faţă de 0,5% în România), 8% (faţă de 0,3% în Croaţia), 8,6% (faţă de 0,7% în Ungaria) şi 6,6% (faţă de 1,6% în Letonia). Prin urmare, în aceste ţări, majoritatea persoanelor care au raportat restanţe se aflau în această situaţie din cauza facturilor neplătite la utilităţi sau a plăţilor restante pentru bunuri achiziţionate în rate, şi nu din cauza neplăţii creditele ipotecare sau chiriilor.
Sursa: Agerpres
