Ministerul Mediului explică într-un comunicat de presă că poluarea constatată de senzorii din București și alte orașe miercuri dimineață a fost cauzată de un cumul de fenomene meteorologice.
Acestea sunt lipsa vântului, direcția de deplasare a aerului de sus în jos din cauza presiunii atmosferice ridicate și formarea unui strat de inversiune termică. ”Efectul a fost cel al unui ”capac” care a împiedicat dispersia poluanților pe timpul nopții”, arată sursa citată. „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la existenţa unor focare de arderi care ar fi putut influenţa calitatea aerului”, precizează Ministerul Mediului.
„În seara zilei de marţi, 15 februarie, începând cu ora 21.00, la nivelul întregii ţări, concentraţiile de particule în suspensie au crescut progresiv, emisiile de poluanţi acumulându-se la nivelul solului din cauza existenţei unor condiţii meteorologice extrem de nefavorabile dispersiei. Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, mişcarea aerului pe orizontală a fost extrem de redusă, ceea ce a determinat condiţii de calm atmosferic pe spaţii destul de extinse, iar pe verticală direcţia de deplasare a fost de sus în jos, pe fondul presiunii atmosferice ridicate, a umezelii relative a aerului, în general, ridicate şi a formării unui strat de inversiune termică, astfel încât efectul a fost cel al unui ”capac” care a împiedicat dispersia poluanţilor pe timpul nopţii”, arată Ministerul Mediului, miercuri, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, condiţiile de calm atmosferic şi de inversiune termică s-au semnalat în zonele mai joase de relief – zonele de câmpie şi depresionare din întreaga ţară, dar mai ales în cele din partea de sud şi est a ţării, unde grosimea stratului de inversiune termică a fost semnificativă, ceea ce a împiedicat total dispersia.
”Un fenomen generalizat pe întreg teritoriul României”
„Astfel, conform analizei realizate la nivel naţional, specialiştii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului au constatat că staţiile de monitorizare a calităţii aerului din întreaga ţară au înregistrat creşteri ale concentraţiilor de poluanţi atmosferici. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat la staţiile din judeţele Alba, Cluj, Giurgiu, Mureş şi Neamţ, precum şi la cele din aglomerarea Bucureşti-Ilfov. Nu vorbim, aşadar, despre un caz izolat pentru regiunea Bucureşti, ci de un fenomen generalizat pe întreg teritoriul României”, precizează reprezentanţii ministerului.
Aceştia au arătat că, în Bucureşti, domeniile de concentraţii ale particulelor în suspensie PM10 si PM2.5 (mai mari de 50 micrograme/mc, respectiv 25 micrograme/mc) au dus la stabilirea indicilor specifici “rău” şi ”foarte rău” pentru ultimele 24 de ore, conform sistemului de codificare utilizat pentru informarea publicului privind calitatea aerului.
Conform acelaşi surse, valoarea limită pentru PM10 este stabilită de legislaţie doar pentru media zilnică şi cea anuală, valoarea limită zilnică (50 micrograme/mc) fiind depăşită, marţi, la 6 dintre cele 8 puncte de monitorizare.
Pentru PM2.5 legislaţia stabileşte valoarea limită doar pentru perioada de mediere an calendaristic, astfel încât valorile concentraţiilor medii orare nu se compară cu valoarea limită de 20 micrograme/mc, ci doar media anuală obţinută din medierea tuturor concentraţiilor măsurate în cele 365 zile ale unui an.
Ceilalţi indicatori monitorizaţi (dioxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, benzen) nu au depăşit valorile limită şi nu au avut concentraţii foarte ridicate, însă şi în cazul lor dispersia nu s-a realizat, concentraţiile având o tendinţă de creştere faţă de zilele anterioare.
”Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la existenţa unor focare de arderi”
„Analiza datelor istorice ne arată că, în perioada de iarnă şi primăvară, se înregistrează mai multe zile cu condiţii meteo nefavorabile dispersiei decât vara, astfel încât surse mici sau medii de ardere, dar numeroase (trafic, încălzire rezidenţială etc) pot avea, uneori, un impact mult mai puternic asupra calităţii aerului, la acelaşi nivel de emisie, mai ales în condiţiile în care autorităţile publice locale nu iau, în aceste perioade, măsuri specifice de îmbunătăţire a calităţii aerului. Conform procedurii interne de alarmare şi comunicare, rezultatele au fost comunicate imediat către Garda Naţională de Mediu pentru a se identifica în teren existenţa/inexistenţa unor surse suplimentare de emisie. Echipele de permanenţă ale comisariatelor GNM din Bucureşti şi Ilfov s-au aflat în alertă pe întreg parcursul nopţii, însă nu au fost înregistrate sesizări cu privire la existenţa unor focare de arderi care ar fi putut influenţa calitatea aerului”, susţine Ministerul Mediului.
