Explicaţiile instanţei în cazul poliţistului condamnat cu suspendare după ce a ucis-o pe Raisa

Poliţistul din București care a ucis-o pe Raisa, fetița de 11 ani spulberată pe zebră de autospeciala condusă de agent, putea evita impactul mortal, potrivit antena3.ro.

Judecătorii au ținut cont de faptul că polițistul nu era recidivist și, de asemenea, inclusiv colegii săi de la Secția 5 de Poliție din Capitală au vorbit foarte frumos despre el, spunând că și-a îndeplinit întotdeauna atribuțiile de serviciu și era un polițist de încredere când venea vorba despre locului de muncă.

Judecătorii susțin faptul că bărbatul ar fi avut posibilitatea să evite impactul în cazul în care ar fi circulat cu o viteză mai mică, de maxim 69km/h, în așa fel încât să nu le lovească pe cele două fete pe trecerea de pietoni. Însă în declarația pe care a dat-o în fața magistraților, polițistul Popescu a precizat faptul că nu le-a văzut pe cele două prietene pe trecerea de pietoni și nu a putut evita impactul.

Un martor susține, potrivit motivării judecătorilor, faptul că nu a observat din partea polițistului nici măcar o încercare de a frâna.

De altfel, părinții Raisei au cerut 6 milioane de euro despăgubiri, având în vedere că și-au pierdut fiica de numai 11 ani, însă magistrații au apreciat faptul că acest cuantum al despăgubirilor cerute de ei ar reprezenta o injustă îmbogățire prin ricoșeu.

Magistrații au decis ca fiecare parte civilă din acest dosar să primească 80.000 euro despăgubiri.

Pasaje din motivarea judecătorilor după condamnarea cu suspendare a polițistului care a ucis-o pe Raisa

• Ar fi existat posibilitatea tehnică de evitare a producerii accidentului dacă circula cu viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv și era atent la situația din carosabil pe direcția sa de mers deoarece spațiul de care dispunea pentru decizie și manevră (= min. 47 metri) a fost superior spațiului necesar opririi autoturismului prin frânare de la viteza maximă legală de  30 km/h (Sn = max. 14 metri).Viteza maximă teoretică a autoturismului de la care impactul putea fi evitat în ipoteza în care conducătorul auto ar fi supravegheat situația din trafic pe direcția sa de înaintare era de 69 km/h.

Cele două prietene au grăbit pasul când au văzut mașina de poliție

• Astfel, persoana vătămată a declarat că, la data de 13.01.2022, în jurul orei 13.30, a plecat de la domiciliul prietenei sale, împreună cu aceasta, către școală, deplasându-se pe trotuar. În momentul în care au ajuns la prima trecere de pietoni situată pe traseu, s-au oprit, s-au asigurat, uitându-se în stânga și în dreapta. Înainte de a păși pe marcajul pietonal, Raisa se afla în dreapta sa și se țineau de mână. După ce s-au angajat în traversare, a văzut în depărtare o mașină de poliție care avea lumini roșii și albastre deasupra ce nu erau aprinse. Până la mijlocul marcajului pietonal au mers împreună, ținându-se în continuare de mână, la pas normal, dar a văzut că mașina se apropie, moment în care i-a spus Raisei, „hai să facem pas mai grăbit, să apucăm să trecem”.

Martor: ”Polițistul nu a frânat, nu a încercat să evite ocolind fetele”

• Martorul a precizat că nu a văzut cine conducea, însă a observat că din mașină a coborât un singur polițist, care era îmbrăcat în uniformă. Acesta a adăugat că nu a auzit ca șoferul să fi frânat, nu a existat nicio intenție a acestuia de a evita impactul prin ocolirea prin partea stângă sau dreaptă a fetelor.

Martor: ”Polițistul i-a sprijinit capul victimei cu piciorul”

• A întors copilul cu mâinile pe o parte și cu piciorul i-a sprijinit corpul, probabil ca să nu se întoarcă la loc pe spate. A observat că în dreptul trecerii de pietoni, pe trotuar, se mai afla încă o victimă, conștientă, care acuza dureri și nu putea să se ridice în picioare. Martorul a adăugat că nu a văzut momentul impactului sau de momente anterioare impactului, ci a observat doar mașina de Poliție, după impact, în frânare.

Polițistul acuzat: ”Am fost surprins de impact, nu am observat pe nimeni angajat în traversarea trecerii de pietoni”

• Inculpatul a declarat că, la data de 13.01.2022 a ajuns la serviciu la ora 08.00, iar în jurul orei 10.30 – 11.00, a plecat cu alte două colege de-ale sale la mai multe unități de învățământ. A terminat activitatea în jurul orei 13.00 și le-a condus pe acestea la sediul secției. Ulterior, a plecat singur pentru a rezolva niște fișe de evidență a populației pentru a face niște verificări. După ce a făcut una dintre fișe, în timp ce se îndrepta către o a doua adresă, pe drum, a intrat pe bd. Laminorului din Șos. Chitilei către bd. Bucureștii Noi, iar în dreptul străzii, unde este trecerea de pietoni, nu a observat pe nimeni angajat în traversarea trecerii de pietoni, fiind surprins la un moment dat de impact.

Judecător: ”Culpa producerii accidentului revine în totalitate polițistului”

• Instanța reține că prin comiterea infracțiunilor deduse judecății, inculpatul a adus atingere atât dreptului la viață, cât și dreptului la integritatea fizică, drepturi fundamentale primordiale ale persoanei, ca urmare a adoptării unei conduite imprudente în trafic, iar fapta a fost comisă în cursul unei zile lucrătoare, pe un marcaj pietonal, de pe o arteră intens circulată a capitalei (bd. Laminorului), în timp ce victimele minore, erau angajate în traversarea regulamentară a străzii. Totodată, culpa în producerea accidentului rutier soldat cu decesul victimei și vătămarea corporală a persoanei vătămate îi revine în mod exclusiv inculpatului, victimele neîncălcând nicio normă privind circulația rutieră și neavând nicio posibilitate de prevenire ori de evitare a accidentului în condițiile în care nu li s-a acordat prioritate de trecere.

Judecător: ”Gradul de pericol social al infracțiunilor comise de polițist este deosebit de ridicat”

• Instanța reține că gradul de pericol social concret al infracțiunilor comise este unul deosebit de ridicat, fiind determinat de faptul că inculpatul a acționat cu neglijență, nerespectând reguli elementare de circulație și a pus în pericol viața pietonilor din zona producerii accidentului, precum și de rezultatul socialmente periculos, respectiv decesul unei persoane și vătămarea corporală a alteia, eveniment cu rezonanță atât în plan social, având în vedere sentimentul de indignare și revoltă pe care astfel de fapte îl creează în rândul comunității, cât și personal, având în vedere impactul emoțional puternic asupra persoanelor apropiate victimelor.

Judecător: ”Inculpatul a avut o atitudine sinceră și manifestă regret”

• Totodată, este cunoscut ca o persoană integrată social și în afara locului de muncă.
• Din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, aflându-se la primul contact cu legea penală.
• Totodată, pe parcursul procesului penal inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând în totalitate săvârșirea faptei, fiind, la rândul său, afectat de producerea evenimentului, manifestând regret față de cele întâmplate.

Judecător: ”Activitatea infracțională reprezintă un caz izolat în viața polițistului”

• De asemenea, în raport de persoana, vârsta și educația inculpatului, instanța are în vedere poziția subiectivă a inculpatului care a săvârșit faptele, precum și că activitatea infracțională reprezintă un caz izolat în viața sa, acesta având capacitatea necesară de a realiza gravitatea faptei sale precum și de a-și corija comportamentul viitor pentru a avea o conduită conformă rigorilor legii.

Judecător: Nu există o tragedie mai mare pentru un părinte decât aceea de a-și pierde copilul”

• În acest context, decesul victimei minore, ca urmare a unui accident de circulaţie a cauzat părinților săi o suferinţă psihică şi un sentiment de tristeţe şi regret incomensurabil, neexistând, în opinia instanței, o tragedie mai mare pentru un părinte decât aceea de a-și pierde copilul.

Judecător: ”Suma de 6 milioane de euro tinde la o îmbogățire fără justă cauză a victimelor prin ricoșeu”

• De aceea, prin prisma echității, suma de 6.000.000 de euro solicitată de părțile civile apare disproporționată, tinzând la o îmbogăţire fără justă cauză a victimelor prin ricoșeu și apare ca o sarcină vădit disproporționată faţă de inculpat cu atât mai mult cu cât acesta se face vinovat de săvârșirea unei fapte din culpă.
• Ca urmare, pentru a răspunde întocmai nevoii de reparare a prejudiciului cauzat părţilor civile, instanța apreciază că suma de 80.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR din data plăţii, pentru fiecare parte civilă, reprezintă compensații adecvate pentru durerea cauzată prin decesul victimei.

Judecător: ”Nu se poate stabili un preț al suferinței cauzate persoanei vătămate

• Cu privire la daunele morale, deși instanţa apreciază că nu se poate stabili un preţ al suferinţei cauzate persoanei vătămate, pentru determinarea acestora, instanța va ţine cont de modificările produse în viaţa părţii civile până la decesul acesteia. Totodată, la stabilirea cuantumului daunelor morale, nu are nici o importanţă starea materială a victimei, a inculpatului sau a părţii civile.

Polițiștii de la Secția 5 și-au apărat colegul

• Şi-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, având încrederea colegilor săi, neavând abateri disciplinare.
• Totodată, din caracterizarea formulată de (…), coleg cu inculpatul, cât timp acesta a fost încadrat la Secția 5 Poliție, rezultă că a avut o activitate eficientă, a dat dovadă de eficiență în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, nefiind sancționat pentru abateri disciplinare.