Începând de joi, expoziţia „De ce ne rabdă Pământul?” propune vizitatorilor Muzeului Naţional de Istoria Naturală Grigore Antipa o întâlnire surprinzătoare cu ideile unor români de geniu, care şi-au lăsat amprenta în ştiinţa, economia şi arta universală: Grigore Antipa, Constantin Brâncuşi şi Nicolae Georgescu-Roegen. Expoziţia recuperează, în mod inedit, concepte şi viziuni originale dezvoltate de cei trei, a căror intuiţie în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă îi plasează (chiar şi) astăzi în avangardă.
Expoziţia este deschisă în perioada 6 august – 30 septembrie 2020. Vizitatorii vor putea explora, cu sprijinul dioramelor artistice dedicate celor trei personalităţi, modul în care cultura tradiţională informează şi clădeşte noţiuni devenite astăzi indispensabile pentru dezvoltarea pe termen lung, într-un mod sustenabil.
Dioramele şi lucrarea „Culegătorul”, amplasată pe peluza de la intrarea în muzeu, propun un argument multidisciplinar în susţinerea afirmaţiei „dezvoltarea unei lumi durabile este un act cultural”. Opera de o viaţă a celor trei a generat, în ultima sută de ani, valoroase puncte de plecare pentru noi priorităţi ale lumii actuale, de la economia ecologică sau economia circulară la preocuparea pentru epuizarea resurselor. Trecerea la un trai în armonie cu Planeta presupune înţelegerea şi asumarea principiilor dezvoltării unei societăţi durabile, iar schimbarea comportamentelor este facilitată de cultură.
„Alăturarea celor trei vizionari poate părea surprinzătoare, dar vrem să scoatem la lumină aspecte mai puţin cunoscute ale muncii lor. De exemplu, Antipa, biologul care a rafinat „diorama” şi a fost un pionier în muzeologie, a fost şi un experimentat antropolog practician şi bioeconomist. Iar Nicolae Georgescu-Roegen, un mare matematician, statistician şi economist, autorul teoriei bioeconomiei, este practic necunoscut publicului român din afara mediului universitar – ştiinţific, deşi este considerat, astăzi, unul dintre părinţii conceptului de dezvoltare durabilă la nivel global. De la Brâncuşi ne-a interesat perspectiva tehnicii sale de „cioplire directă”, care îl pune într-un dialog creativ direct cu natura şi materia.
Toţi trei au acordat prioritate naturii şi au analizat în mod original relaţia om-natură-societate, iar unghiul din care le privim opera, în această expoziţie, este unul influenţat de o întrebare extrem de actuală Cum vrem să ne dezvoltăm: mai mult sau mai înţelept?” Teodor Frolu, curator.
„Când spunem dezvoltare durabilă, automat ne gândim la viitor, ţinte şi obiective, Agenda 2030. Expoziţia deschisă astăzi ne arată însă cum „dezvoltarea unei lumi durabile este şi un act cultural” şi cum trei mari personalităţi ale României, Grigore Antipa, Constantin Brâncuşi şi Nicolae Georgescu-Roegen, prin munca, creaţia şi operele lor au pus bazele acestui concept, de dezvoltare durabilă. Folosesc acest prilej pentru a invita publicul larg să viziteze această expoziţie, să cunoască şi să îmbrăţişeze principiile construirii unei societăţi sustenabile, pentru realizarea schimbării pe care o dorim şi de care avem nevoie, mai ales în contextul actual. Doar aşa vom reuşi să transformăm România şi să asigurăm un viitor durabil generaţiilor următoare” a spus LaszlĂł Borbely, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru dezvoltare durabilă din cadrul Guvernului României, prezent la vernisaj.
Demersul evidenţiază primordialitatea gândirii româneşti în stabilirea unor idei vizionare pentru fundamentarea unei economii în armonie cu Pământul. Altfel spus, conceptele despre dezvoltarea durabilă nu sunt doar „de import”, ci contribuţia României poate fi demonstrată, iar această expoziţie este unul dintre argumente. Prin revizitarea operei acestor precursori excepţionali şi angrenarea, în spaţiul public, a unei conversaţii pe teme lansate de ei, putem redescoperi valoarea culturii tradiţionale ţărăneşti dintr-o perspectiva contemporană şi inovativă.
La vernisaj au participat: Teodor Frolu, curatorul expoziţiei, Luis Ovidiu Popa, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Ivan Patzaichin, preşedintele Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23, Doina Lemny, custode al Atelierului Brâncuşi de la Paris, Giorgio Ficcarelli, şeful secţiei Cultură, Direcţia Generală pentru Cooperare Internaţională şi Dezvoltare DEVCO, Comisia Europeană şi Irina Cios, directorul AFCN.
Expoziţia, aflată în Sala Multimedia de la parterul Muzeului, poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10:00 – 20:00 (ultimul vizitator va intra la ora 19:00).
Expoziţia este realizată de Teodor Frolu şi Dan Vezentan şi, sub titlul Building on a Sustainable World, a beneficiat de calitatea de invitat special la BOZAR, centrul cultural din Bruxelles, în 2019, la colocviul internaţional Culture4Future, organizat de Comisia Europeană.
Expoziţia este organizată de DC Communication, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa şi cu Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, ca parte din proiectul cultural pluridisciplinar „Este dezvoltarea unei lumi durabile un act cultural? Antipa, Brâncuşi, Georgescu-Roegen”, co-finanţat de AFCN. Proiectul beneficiază de aportul generos al Aqua Carpatica precum şi de sprijinul oferit de Bucureşti FM
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.
