Expoziţia tematică ”Hanurile uitate ale Bucureştilor”, care prezintă povestea unor astfel de obiective ridicate în secolele XVII – XIX, astăzi dispărute în mare parte, se va deschide, pe 25 august, la Palatul Suţu, transmite Muzeul Municipiului Bucureşti, într-o postare pe Facebook.
Potrivit MMB, aşezate în inima târgurilor comerciale sau în apropierea lor, hanurile au impulsionat activitatea comercială şi meşteşugărească datorită fluxului de mărfuri sosite de peste hotare, fiind apreciate din acest punct de vedere drept veritabile bastioane ale comerţului, notează Agerpres.
S-a apreciat că Bucureştiul ar fi avut circa 145 de hanuri, dar extrem de puţine şi-au lăsat amprenta în istorie. În general, hanurile erau numite după cel care le-a construit – Hanul Şerban Vodă, Hanul Constantin Vodă, Hanul lui Manuc, Hanul Damaris, Hanul Filipescu sau după mănăstirea căreia îi aparţineau – Sf. Gheorghe, Sf. Ioan cel Mare, Sf. Ecaterina, Sf. Spiridon. Unele purtau nume colocviale, precum porecla proprietarului – Hanul Înjugă Urs, Hanul lui Urlă-n Sus, numele zonei în care fusese construit – Hanul de la Băneasa, culoarea pereţilor – Hanul Roşu, Hanul Verde, Hanul Galben sau denumirea vreunui aspect caracteristic – Hanul cu Tei, precizează sursa citată.
Numărul lor exact este greu de stabilit deoarece în afara marilor edificii ridicate de domnitori, mănăstiri sau mari negustori în zona centrală a oraşului, existau în apropierea drumurilor care veneau din provincie şi în aproape toate mahalalele şi construcţii de mai mici dimensiuni care au avut o existenţă scurtă.
Cercetările arheologice din ultimii ani din Bucureşti au scos la lumină structuri de zid şi materiale arheologice identificate ca aparţinând unor astfel de hanuri, expoziţia incluzând o parte dintre rezultatele acestor cercetări, puse în relaţie cu documente din epocă, însemnări, planuri, litografii, picturi, fotografii şi piese de colecţie, care împreună vor introduce vizitatorul în fascinantul univers al hanurilor bucureştene.
Expoziţia este curatoriată de dr. Raluca Moţei, arheolog, Biroul Istorie Veche şi Medievală al MMB şi drd. Gabriel Constantin, muzeograf, Biroul Istorie Modernă şi Contemporană, Secţia Istorie a MMB.
