FAN Courier, în parteneriat cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), lansează „Exerciţiul anti-repezeală”, o campanie de informare şi conştientizare dedicată prevenirii tentativelor de fraudă prin SMS şi WhatsApp care folosesc ilegal numele şi identitatea vizuală a companiei de curierat.
Concepută sub forma unei serii video, campania explică, prin patru situaţii inspirate din tentative reale, cum pot fi recunoscute mesajele care folosesc ilegal identitatea FAN Courier şi cum poate fi verificată în siguranţă livrarea unui colet, potrivit unui comunicat al companiei.
Practic, FAN Courier şi DNSC le recomandă utilizatorilor: să evite accesarea linkurilor primite prin mesaje nesolicitate sau suspecte; verificarea linkului cu o soluţie de securitate (antivirus), atunci când există suspiciuni; să verifice cu atenţie numele expeditorului şi adresa website-ului pentru că domeniile false pot fi diferite de cele legitime, printr-o singură literă, cifră sau extensie; să trateze cu suspiciune mesajele care impun un termen foarte scurt pentru efectuarea unei plăţi sau pentru confirmarea livrării; să nu comunice prin SMS date sensibile precum parole, coduri de verificare sau de autentificare, coduri WhatsApp sau datele financiare, precum date de card (numărul cardului, data expirării şi codul CVC).
„Campania răspunde unui fenomen care a luat amploare în 2026: aparent, o companie de curierat îi anunţă pe utilizatori, prin intermediul unor mesaje SMS sau WhatsApp, că trebuie să confirme o livrare, să completeze o adresă, să selecteze un locker sau să achite urgent o taxă. Linkurile incluse în aceste mesaje conduc, în realitate, către pagini false, construite pentru a sustrage date personale, date bancare sau acces la conturile de mesagerie ale victimelor”, se arată în comunicat.
Conform datelor Bitdefender publicate în luna martie a acestui an, peste un milion de persoane din România au primit SMS-uri frauduloase, sub pretextul livrării unor colete, în cadrul unei singure scheme de înşelătorie. Aceste atacuri nu s-au datorat vreunei breşe de securitate în sistemele FAN Courier, ci sunt tentative de inginerie socială prin care infractorii exploatează încrederea utilizatorilor în branduri cunoscute.
În cazul serviciilor de curierat, momentul ales de atacatori nu este întâmplător. Atunci când aşteaptă un colet, oamenii sunt mai predispuşi să considere plauzibil un mesaj despre o problemă de livrare şi să reacţioneze rapid, sub impulsul momentului, mai ales dacă li se sugerează că expedierea va fi returnată sau că trebuie achitată urgent o taxă.
„Exerciţiul anti-repezeală” porneşte de la mecanismul pe care se bazează majoritatea mesajelor frauduloase: presiunea de a acţiona imediat.
Campania arată că prevenţia poate lua forma unui „exerciţiu” simplu de răbdare şi verificare, rezumat prin îndemnul „No, stai aşe!”
Mesajele sunt transmise de „Ardeleanul cumpătat”, un personaj calm şi atent, care tratează fiecare presupusă urgenţă cu răbdare. În contrast cu presiunea şi graba pe care le induc aceste mesaje frauduloase, personajul arată cât de importante sunt câteva secunde de pauză pentru a verifica informaţia şi a evita căderea în capcană.
Cele patru episoade video prezintă principalele metode folosite de atacatori în astfel de fraude: modificarea discretă a unei litere sau înlocuirea acesteia cu o cifră în numele expeditorului ori în adresa website-ului; solicitarea achitării urgente a unei presupuse taxe de depozitare sau livrare; transmiterea unui link fals la accesarea căruia atacatorii preiau controlul asupra unui cont de WhatsApp; solicitarea completării adresei de livrare pe o pagină care imită platforma oficială FAN Courier.
„Atacatorii exploatează un context foarte concret: faptul că oamenii aşteaptă un colet şi nu vor să piardă livrarea. Mesajele sunt construite să provoace o reacţie imediată, înainte ca destinatarul să verifice cine le-a trimis şi unde conduce linkul. Succesul unei tentative de phishing nu depinde întotdeauna de complexitatea tehnică a atacului. De multe ori, presiunea, familiaritatea brandului şi senzaţia de urgenţă sunt suficiente pentru a determina utilizatorul să acţioneze fără verificări. Câteva gesturi simple precum verificarea AWB-ului şi a sursei mesajului pot preveni compromiterea datelor sau a conturilor personale”, a declarat directorul de Marketing şi Comunicare FAN Courier, Adriana Manu, citată în comunicat.
Primul episod este disponibil pe conturile de social media ale FAN Courier şi DNSC, precum şi pe YouTube.
„De cele mai multe ori, utilizatorii nu cad în plasa atacatorilor pentru că nu ştiu, ci pentru că nu sunt atenţi. Infractorii folosesc tehnici de inginerie socială care ne activează emoţiile şi ne împing să acţionăm rapid, sub presiunea urgenţei. Aşa se întâmplă şi în cazul tentativelor de fraudă care folosesc drept momeală serviciile de curierat. Ne panicăm că putem rata un colet şi, în graba de a rezolva problema, uităm să facem verificările de bază. Reflexele de securitate pe care le avem în viaţa reală nu mai funcţionează când simţim că trebuie să acţionăm imediat. De aceea, răbdarea este cea mai bună armă împotriva fraudelor online. O pauză de câteva secunde, o privire mai atentă la link, la expeditor şi la ce ni se cere să facem sunt acţiuni esenţiale care ne pot proteja”, a afirmat Mihai Rotariu, Manager Comunicare, Media şi Marketing DNSC.
