Candidata PSD la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, la Magic FM, că „e bine să învățăm din greșeli, eu sunt dispusă și am fost toată viața dispusă să învăț din ceea ce am greșit, să nu le repet, am fost, de asemenea, foarte atentă la ceilalți cum evoluează, mi-am stabilit repere, m-am uitat către oameni care au avut și au realizări multe în viața privată și cea profesională și, de asemenea, acest principiu se poate aplica și l-am aplicat și în presă, și pe urmă în această viață care pare simplă, dar ea este complexă, pentru că depinde de multe”.
Declarațiile Gabrielei Firea:
„Primul an mi-a fost și mie greu la Primărie, pentru că sunt printre cei care vor să fie perfect și asta nu este neaparat o calitate, poate fi și un defect, pentru că intri în detalii prea multe și riști să pierzi the big picture.
Și în primul an aveam tentația să mă duc în foarte, foarte multe domenii, eram solicitată să mă duc în multe locuri, să cunosc mai bine comunități, să venim repede cu soluții, între timp creeam și echipa, dar din anul doi am simțit că lucrurile încep să se miște și, fără să spun lucruri bombastice sau fără să vin în fața ascultătorilor pe care îi respect, am fost și om de radio, de televiziune, știu cum este publicul și publicul are dreptate să fie exigent și noi, cei care ne asumăm să fim în prim planul deciziilor, trebuie să fim conștienți că ștacheta este foarte înaltă.
Am avut privilegiul, pot să spun, să fiu într-o echipă și, am finalizat, pentru că era un șantier abandonat, Spitalul de copii Victor Gomoiu, la care merg și acum copii nu doar din București, ci din întreaga țară pentru diferite afecțiuni și este un spital foarte apreciat, l-am realizat noi și este o bucurie și o mândrie. La fel, pentru că s-a vorbit în toată această perioadă și leg discuția despre perioada grea în care a trecut și trece marele nostru actor, imens, geniu, Florin Piersic, iată, clădirea de la Spitalul de Ortopedie Foișor, această nouă, modernă clădire, singura unitate spitalicească din țară a cărei paturi se spală după fiecare folosire, printr-un sistem de lift, de coborâre, prin lift, unic, repet, în țară.
De asemenea, o realizare a mandatului nostru, pentru că am avut o înclinare către educație, sănătate, zona socială, dar și problema traficului, care ne mănâncă viața, orele, anii și sunt total de acord că aceste supralărgiri, pasaje și poduri, care se fac în București, ne ajută mult să fluidizăm traficul în zonele cele mai afectate, unde sunt cele mai mari conflicte în trafic. Pasajul Ciurel l-am realizat, există, din păcate, în această perioadă nu s-a realizat etapa a doua, pentru a avea cu adevărat fluență în trafic, în zonă.
Mie mi se spunea când am ajuns la Primărie că acele blocaje în șantierele de infrastructură erau de 6, 7, 8 ani și mie mi se părea ceva imposibil, pentru că, totuși, omul a ajuns pe lună, se fac operații pe cord deschis, pe creier, știința a evoluat, vorbim despre inteligența artificială și, cum adică, nu poți să pui la o masă niște entități, persoane și companii, să le împaci? Deci despre asta era vorba, conflicte imense între constructori, consultanți, diriginți de șantier, cei care lucrau în primării, și-atunci asta am făcut în primul rând, bazându-mă pe abilitatea de comunicare, i-am adus pe toți la masă, pe toți acești oameni și pe toate aceste companii care nu-și mai vorbeau de 6. 7. 8 ani de zile și nu a fost simplu, pentru că erau și probleme tehnice, erau, de asemenea, și detalii financiare, fiecare considera că are dreptate, fiecare spunea că mai are de primit nu știu ce sume foarte mari, apăreau, repet, interese în primul rând, foarte mari. Prin comunicare, prin dialog, prin transparență, prin stăruință, i-am pus pe toți la masă și am ieșit cu soluții la fiecare dintre șantierele abandonate și ele s-au finalizat.
Și la supralărgirea Fabrica de Glucoză tot așa, era o discuție îngropată de ani de zile, iar toți cetățenii sufereau în zonă, pentru că acolo, vă aduceți aminte, nici nu se mai putea intra, adică intrai și nu mai ieșeai. La pasajul Piața Sudului, de asemenea, când ne-am dus la inaugurare, cetățenii au spus că nu au crezut că mai prind în viața asta pasajul Piața Sudului. Nicolae Grigorescu la fel, partea a doua a fost realizată de către colegii mei de la sectoarele 3 si 4, Robert Negoiță și Daniel Băluță, pentru că, din păcate, actuala administrație nu a dorit să continue proiectul.
La fel, mă întorc doar o secundă la sănătate, înainte de a veni pandemia, mă întâlneam cu doamna director Alice Grasu și îmi spunea că este foarte greu în București și în Ilfov și ambulanțele ajung foarte greu, iar noi primeam la Relații cu publicul, la Primărie, deși nu era atribuția directă a Primăriei, dar oamenii știind că noi avem aceste spitale în subordine se gândeau că poate organizăm și noi un serviciu de Ambulanță. Dar nu puteam să intrăm peste atribuțiile Ministerului Sănătății și atunci, prin dialog cu doamna director Alice Grasu, care este un om nemaipomenit, pe care o salutăm, și doarme cu telefonul lângă ureche ca și mine și nu-l închide niciodată și a salvat mii de vieți din țară, nu doar din București, împreună am spus: “să facem ceva!”. Și atunci am achiziționat peste o sută de ambulanțe.
Asta cred că trebuie să facă un bun manager, în primul rând să aibă disponibilitate la dialog, la munca în echipă, să prindă esențialul din toate domeniile, fiindcă nu le știm pe toate,
cine crede că le știe pe toate – și în Sănătate, și în Educație, și în Infrastructură, și în Protecția Mediului, și în Transporturi – trebuie să știi cum să înveți și ce să înveți și pe cine să întrebi.
Mi-am planificat chiar din primul mandat ca parcurile să fie mai multe la număr, iar cele care există să fie bine îngrijite. Nu e o critică, e o realitate. În București, în ultimii aproape patru ani, parcurile au rămas blocate în timp, uitate pur și simplu. Acum, orice părinte sau bunic care merge cu copiii în parc sau orice persoană care dorește să respire aer curat, mai curat decât în mijlocul Bucureștiului, și intră într-un parc pentru a se relaxa ce vede? Alei sparte, maluri care stau să cadă, am văzut că în aceste zile se mai cosește iarba… Erau expoziții florale, totul era foarte bine îngrijit, acum, în afară de șerpi și șobolani… E greu.
În primul rând, proiectele pe care le începusem și care, din păcate, au fost lăsate la stadiul de proiect, adică avem avantajul că am realizat studiile de fezabilitate, proiectele tehnice, avizele luate, e adevărat că unele sunt expirate, trebuie să le reluăm, spitalul Metropolitan, îmi doresc să existe acest Spital Metropolitan, pentru că aveam un corp dedicat femeii, afecțiunilor dedicat femeii, afecţiunilor femeii de la vârstă fragidă, de la adolescenţă, pe urmă persoana activă, mamă sau nu, până la pensie. De asemenea mama şi copilul, pentru că sunt multe afecţiuni ale copilului, unele nou descoperite, cum ar fi cele alergice. O clădire dedicată să nu mai umble părinţii dintr-o parte în cealaltă.
Nu avem o sală polivalentă, un centru multifuncțional, în care să organizăm mari competiții, deci competiții europene, mari concerte, se duc și sunt organizate în alte orașe ale țării sau în alte orașe ale Europei. Am lăsat la cheie un proiect pe care l-am realizat în doi ani de zile, consultând toate federațiile de sport, lângă Lia Manoliu, există cinci hectare luate de la Guvern cu acest scop, lăsat proiectul la cheie, realizat de profesioniști care au mai lucrat proiecte pentru astfel de centre multifuncționale, repet, pentru toate tipurile de sport, am respectat condițiile impuse de toate Federațiile, pentru mari concerte, să vină artiști mari în România, pentru că ne dorim să fim și o Capitală dedicată tinerilor și unde tinerii să se simtă bine, tineri și mai puțin tineri, și de asemenea foarte multe activități educative și, de asemenea, culturale. Îmi doresc și îmi propun să finalizăm acest mare centru multifuncțional, denumit pe scurt sală polivalentă.
Nu avem, de asemenea, sală de concerte, am realizat acest proiect, însă dorind să închei proiectele anterioare abandonate și lăsate în stadiu de 10 – 20 la sută, am vrut să le termin pe acelea pentru că erau tot banii bucureștenilor băgați acolo și trebuia să încheiem acele proiecte și să începem altele noi. De aceea și eu, la rândul meu, am început alte proiecte crezând că le voi termina eu sau altcineva.
Mi-aș dori foarte mult să continui înnoirea parcului auto pe care am început-o în mandat, când am achiziționat 400 de autobuze noi euro 6, 130 hibride, 100 electrice și am procedurile pentru 100 de tramvaie și 100 de troleibuze, lăsate, de asemenea, la cheie, celelalte venind deja în mandatul meu. TREbuie să avem mai multe mijloace de transport în comun și mai multe piste de biciclete, am realizat mai mult de 8 km și 24 de km lăsați în stadii avansate, din păcate, în ultimii patru ani, doar un km de pistă de bicicletă s-a construit, decalajul este, în mod evident, foare mare.
îmi doresc să avem un oraș de care să fim mândri nu doar pentru cultura, istoria și clădirile monumentale pe care le are, ci și pentru confortul pe care îl oferim oamenilor și pe care îl și realizăm. Îmi doresc mai multă înțelegere, comunicare, aer curat. De asemenea, implicarea autorităților statului și am promisiunea ministerelor de linie și guvernului că se vor implica mai mult în problemele Bucureștiului, pentru că aici vine toată lumea, nu suntem doar noi, cei din Bucure ști, eu am venit în București la 18 ani, la facultate și am rămas. Am peste 30 de ani de București, toată lumea mă întreba de ce nu plec de la Bacău la facultate la Iași și eu spuneam că vreau să ajung la New York, m-am oprit la București și nu-mi pare rău, voiam să emigrez, sunt unul dintre oamenii care a vrut să plece din țară și nu a plecat și nu-mi pare rău, am trei copii și îmi doresc pentru toate familiile din București să se simtă prețuite, respectate, prin ceea ce facem noi, cei care ne-am asumat să avem funcții publice. Respectul și iubirea se arată prin ceea ce faci și omul simte că e la el acasă, confortabil. Și să nu mai tânjim tot timpul după confortul și civilizația și modernizarea din celelalte orașe ale lumii, pentru că toți când mergem, nu știu, în city break undeva, ne bucurăm să vedem și transport public în comun, și curățenie, și respect, și civilizație, de toate, și ne plac aceste lucruri și le merită toți bucureștenii să le aibă acasă, nu să se ducă într-o oază de civilizație până la Viena, până la Londra, pănă la Paris. Dar când se întorc acasă, începând de la aeroport și până în centrul Bucureștiului, să se simtă cu adevărat europeni, din toate punctele de vedere, și iluminat public, și curățenie, și fluență în trafic, și cănd mergi într-un spital și ai o problemă să simți că ești și respectat și ai și aparatură nouă, ultramodernă.
Mi-am dorit să realizez și am început proiectul lângă spitalul Victor Gomoiu un centru de protonoterapie pentru afecțiuni pediatrice oncologice. Am fost la tokyo special pentru acest proiect. M-am întâlnit cu doamna guvernator al zonei metropolitane și am mers să vedem cum există un astfel de centru de protonoterapie, nu există pentru copiii români decât la Madrid sau la Paris, cu costuri enorme pentru părinți. Vreau să facem acest centru și să dea Dumnezeu să nu existe nicio afecțiune, dar dacă totuși apare ceva să ne putem trata aici, la noi, în țara noastră, fără costuri și fără să plătim avioane, hoteluri, dincolo de reducerile care se fac din partea statului pe diferite formulare.”
*Partidul Social Democrat – Organizația Mun. București CMF 21240002
