FMI estimează că economia României va crește cu 7% în 2021

0
179

Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează o creștere economică de 7% pentru România în 2021, o îmbunătățire față de prognoza de 6% din această primăvară, potrivit economedia.ro.

Fondul afirmă că contracția producției românești în 2020 a fost una dintre cele mai ușoare din UE, ajutată de răspunsuri eficiente și în timp util ale politicii fiscale și monetare. Rezultatul din primul trimestru al anului 2021 a depășit maximul pre-pandemic, iar creșterea pentru anul acesta este estimată la 7%. Cu toate acestea, rămân riscuri negative, inclusiv incertitudinea cu privire la evoluția pandemiei.

Astfel, potrivit FMI, creșterea PIB-ului real al României este proiectată la 7% în 2021, condusă de consumul privat și însoțită de o creștere tranzitorie a inflației. Pe termen mediu, se preconizează că producția va reveni la traiectoria sa pre-pandemică, pe măsură ce „cicatricile” din pandemie se vor vindeca. Investițiile publice vor fi stimulate de o preluare de proiecte finanțate de UE, inclusiv prin noi resurse din fondurile New Generation EU (Planul de Relansare) și din bugetul multianual UE 2021-27. Se preconizează că deficitul de cont curent se va restrânge moderat pe termen mediu pe măsură ce consolidarea fiscală va avea loc și creșterea va încetini către potențial.

Inflația generală a crescut, reflectând parțial prețurile mai mari la energie. Cu toate acestea, așteptările privind inflația rămân bine ancorate în cadrul țintei, arată FMI.

Fondul recomandă ca sprijinul politic să se deplaseze către cele mai afectate sectoare. „Asigurarea unei vaccinări rapide este cea mai importantă politică economică pentru abordarea pandemiei, pentru care trebuie asigurate resurse fiscale generoase și continue. Deși măsurile de sprijin fiscal pe scară largă pentru venituri și întreprinderi au redus cu succes consecințele economice agregate ale pandemiei, cele mai afectate sectoare ale economiei continuă să fie afectate în mod disproporționat. În consecință, măsurile de sprijin pentru pandemie ar trebui mutate către cele mai afectate sectoare și grupurile defavorizate. În același timp, dacă recuperarea surprinde în sens pozitiv, autoritățile ar trebui să economisească veniturile neprevăzute”, arată instituția internațională.

FMI susține că, pe măsură ce recuperarea se consolidează, politica fiscală ar trebui să acorde prioritate reconstrucției spațiului de manevră fiscală. „Bugetul pentru 2021 pune în mod corespunzător bazele consolidării fiscale, dar vor fi necesare eforturi suplimentare semnificative de consolidare pe termen mediu pentru a reduce deficitul la obiectivul autorităților de 3% din PIB. Baza de venituri ar trebui extinsă și administrarea veniturilor ar trebui consolidată pentru a realiza o distribuție mai echitabilă a sarcinii fiscale și pentru a îmbunătăți eficiența fiscală. Cheltuielile ar trebui reprioritizate prin stimularea investițiilor publice, asigurând în același timp o traiectorie durabilă pe termen mediu pentru cheltuielile cu salariile și pensiile”, arată fondul.

Pentru a continua să crească veniturile către nivelurile medii ale UE, autoritățile ar trebui să revitalizeze eforturile pentru a depăși guvernanța inferioară. Reformele, începând cu consolidarea guvernanței corporative, ar contribui la soluționarea acestor provocări. Îmbunătățirile guvernanței fac parte integrantă din reformele administrării veniturilor. Întărirea cadrului anticorupție este esențială, susține FMI.

FMI recomandă României să profite din plin de oportunitatea istorică oferită de subvențiile din Mecanismul pentru Relansare (RRF) și din fondurile structurale ale UE, care reprezintă un pachet total de 20% din PIB în următorii șase ani. „Implementarea cu succes a angajamentelor de reformă RRF și a proiectelor de investiții ar spori perspectivele de creștere pe termen mediu ale României. Prin accentul pus pe digitalizare, RRF ar trebui să ofere sprijin critic pentru modernizarea administrării fiscale. Ar trebui, de asemenea, utilizat pentru a iniția eforturile de abordare a schimbărilor climatice”, arată instituția.

În plus, fondul susține că politicile monetare și din sectorul financiar ar trebui să rămână acomodative. „Banca Națională a României ar trebui să susțină acomodarea monetară și financiară pentru a sprijini redresarea și amortizarea impactului consolidării fiscale, monitorizând în același timp riscurile inflaționiste. Dacă calitatea activelor bancare se deteriorează, BNR ar trebui să echilibreze poziția de acomodare și preocupările prudențiale. Ar trebui să existe pregătiri pentru a face față oricărei deteriorări a calității activelor bancare după expirarea măsurilor de scutire și pentru a asigura proceduri eficiente de insolvență. Odată cu retragerea crizei, flexibilitatea cursului de schimb ar trebui să crească treptat, pentru a absorbi șocurile externe și pentru a ajuta la soluționarea deficitului de cont curent”, conchide FMI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.