Presedintele executiv NOI, Francesco-Ionel Șerban, a declarat, cu ocazia deschiderii noului sediu din București, că în acest spațiu membrii partidului vor avea toată inspirația atunci când vor căuta să identifice cele mai bune soluții la provocările care se ivesc în plan național, dar și în plan internațional.
De asemenea, chestionat despre parcursul României la nivel internațional, Francesco-Ionel Șerban a argumentat că există un lucru care nu poate fi ignorat, și anume faptul că ”elita decidentă a României ne reprezintă interesele în plan extern cu o voce profund dezarticulată, iar din perspectiva evantaiului real decizional la nivel european și chiar la nivel universal, în acest moment din păcate România nu contează”.
Cu privire la aderarea la Spațiul Schengen, acesta este de părere că România ”se află mai aproape ca niciodată și totuși la fel de departe”.
Redăm interviul integral
Jurnalist: În calitate de președinte executiv, coordonați echipa Guvernului din umbră, daca putem spune asa, a partidului – cum vedeti situatia României si romanilor, mai ales la nivelul conducerii politice si ce ne puteti despre subiectul fierbinte Schengen? Care credeti ca sunt sansele Romaniei de aceasta data?
Francesco-Ionel Șerban: Întrebarea dumneavoastră are 2 componente. Ați vorbit despre așa numitul Guvern din umbră și nu știu dacă această formulă nu este cumva, într-un anumit fel, pretențioasă, dar trebuie să admit pe de altă parte că rolul unui partid politic este acela de a veni inițial cu o strategie coerentă, astfel încât după aceea să putem veni în fața oamenilor cu o strategie coerentă, cu soluțiile concrete, dar mai ales cu rutele de implementare. Pentru că până la urmă distanța de la viziunea inițială și până la soluțiile efective și de oportunitate ține de parcursul unui partid serios. Și pentru că astăzi am inaugurat încă un sediu al partidului Națiune Oameni Împreună, nu pot să nu remarc un spațiu adecvat desfășurării activităților departamentale pe domenii la nivelul partidului și poate mai ales la nivelul consiliului de proiecte și strategii. Sunt convins că în acest spațiu colegii noștri implicați în aceste activități vor avea toată inspirația atunci când vor căuta să identifice cele mai bune soluții la provocările care se ivesc în plan național, dar și în plan internațional.
Și pentru că am ajuns la acest capitol și mă refer la spectrul internațional, îmi amintesc de o declarație din urmă cu câțiva ani aparținând unuia dintre liderii înalți oficiali europeni. Spunea el că trebuie să soluționăm legătura dintre măsurile economice care se referă la eficiență și cele politice care se referă la echitate. Și aici, plecând de la sensul inițial al tratatului la care suntem parte, care descria necesitatea înființării unei uniuni în care interesele economice ale tuturor statelor parte să cunoască o expresie mai eficientă în această formulă mai amplă și conjunctă, vă invit să analizăm serios dacă propunerile pe teme economice ale Comisiei Europene legiferate ulterior în cadrul Plenului Parlamentului European sunt înaintate în rațiuni de eficiență și dacă planul politic european ține de echitate, mai ales în acest context în care suntem cu toți preocupați de aderarea României la spațiul Schengen. Acesta fiind unul dintre subiectele despre care noi avem convingerea că românii au ajuns cumva la capătul răbdării, mai alex că există și foarte multă dezinformare.
Am putea să considerăm că românii au mai puține drepturi, având în vedere tratamentul de care cu ghilimele beneficiem din partea forurilor europene, am putea să considerăm, așa cum spuneam, că românii au mai puține drepturi decât ceilalți europeni. În realitate lucrurile stau diferit, în sensul în care românii au aceleași drepturi sau drepturi absolut comparabile cu ceilalți europeni, însă din păcate acestea fie sunt nesocotite, fie sunt de-a dreptul ignorate de către partenerii noștri europeni. Și mie că îmi vine să vă rog să atribuiți ghilimele atunci când spun parteneri. Încă de la finele lunii august, odată cu declarația cancelarului Scholtz, care spunea că România, Croația și Bulgaria îndeplinesc toate cerințele tehnice pentru o aderare deplină, partidul NOI îndemna la calm. Ne era foarte clar și atunci și acum că practic vorbim despre reparcurgerea unor pași, din păcate fără finalitate. Am tot auzit declarații potrivit cărora votul favorabil în Parlamentul European din urmă cu câteva săptămâni este un semnal puternic și decisiv în sensul aderării României la spațiul Schengen. Am onoarea să îi contrazic pe politicienii noștri cu efuziuni demagogice, în sensul în care încă din 2011 la nivelul Parlamentului Europei România a beneficiat de un aviz favorabil în ceea ce privește acest proiect al aderării țării noastre la Schengen, iar în 2012 de această dată Consiliul European a confirmat finalizarea măsurilor prevăzute de Aquis-ul Schengen.
Cu ce rezultat? Vorbim despre Olanda, partenerul nostru etern, și din nou atribuim ghilimele, care deocamdată nu se dezice. Suedia este și ea unul dintre statele semnatare în bloc în 2017 a unei declarații în care erau semnalate anumite îngrijorări să spunem cu privire la MCV fără nicio legătură cu aderarea și cu criteriile de aderare. Iar mai nou se pare că și Austria intră în acest joc, fapt care determină ca șansele României de a beneficia de un vot favorabil în decembrie în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne să fie foarte scăzute spre nule. Și aceasta atestă un lucru pe care, cred eu, nu îl mai putem ignora și anume elita decidentă a României ne reprezintă interesele în plan extern cu o voce profund dezarticulată, iar din perspectiva evantaiului real decizional la nivel european și chiar la nivel universal, în acest moment din păcate România nu contează.
Închei reamintindu-vă o declarație a unuia dintre europarlamentarii români, o declarație recentă, spunea el că România se află mai aproape ca niciodată de momentul aderării în Spațiul Schengen. Pornind de la această declarație eu spun că se află mai aproape ca niciodată și totuși la fel de departe.
