Gigi Mulțescu – Încotro ?!

1. Rațional la câștig, de netratat la pierdere, tot ce a făcut pentru fotbal este de fapt un „Proiect personal” (se aseamănă cu Mircea Lucescu).

„Evadările” tip Cervantes, rare, dar benefice le respinge brutal crezând (fals) că-l hiperbolizează dar acestea i-au adus plusul și consacrarea.

Unul dintre puținii Fotbaliști – Antrenori care nu a avut parte de campanii de contestări sau denigrări legate de activitatea sa. În ciuda comportamentului meticulos controlat, când este nemulțumit nu se cenzurează, devenind ostil, provocator, dar datorită educației și pregătirii nu depășește granița bunului simț deși ar putea apela la „Rahova și Botoroaga” copilăriei, la aluzii grosiere, necivilizate.

Sever cu El însuși își analizează scrupulos activitatea profesională, recunoscându-și greșelile sau deciziile contradictorii, conștient de insinuările sau provocările potrivnice ale instigatorilor, majoritatea invidioși și rău intenționați. Deși aparent detașat, încrezător, este un personaj chinuit, dominat de egocentrisme interioare chibzuit camuflate, interiorul fiind nemulțumit, neliniștit…. Tulburat!

A avut voința de a fi altfel, ca jucător și antrenor. În funcție de deznodământ sau e limpezit, obiectiv,coerent sau tendențios,pătimaș,malițios. În ciuda perspicacității, puternicului simț de orientare, strategia disciplinată și planificată, ca antrenor a ales echipe poziționate de partea greșită a „evenimentelor”.

Privindu-l atent (chiar și acum după atâția ani de „Tovărășie”), nea Gigi îmi pare personajul perfect din operele lui Gogol care alternează pesimismul deprimant, sceptic, mistic, simplu și optimismul entuziast, ironic, înflăcărat….

Gigi Multescu
Gigi, primul din dreapta sus, încă „verde”, demonstrând (dacă mai era nevoie) „harul” din gleznă și „mansardă”

2. Azi, este ziua lui Gigi!

Este pentru mine, prietenul, mentorul, idolul, simbolul.I-am admirat stilul și eleganța în joc, ceva între Gică Constantin, Gicu Dobrin și Michel Platini.

Expresivitatea în joc, aducea cu Liviu Ciulei în creația artistică.

Întotdeauna, pe nișa succesului său fotbalistic a fost și altcineva…. Gicu Dobrin, Puiu Iordănescu, Ilie Balaci și la sfârșit…. furtuna, Gică Hagi (cel care a luat totul și a păstrat pentru el… Totul). ((Un destin similar a avut și un alt mare nedreptățit, Nașu’, unul dintre cei mai mari atacanți ai României, care pe culoarul gloriei fotbalistice s-a intersectat cu:Mopsu’, Dudu, Cami)).

  • Gigi, este un Panait Istrati al fotbalului românesc (cum poți să joci fotbal ((să scrii cărți)) pentru oameni fără să-i iubești), dezamăgit, dacă nu cel puțin uimit și neplăcut surprins, de realitatea fotbalului.

Urăște platitudinea, servilismul și niciodată nu a vânat… ocazii.
Vine dintr-o zonă fecundă (G. Galaction, C. Noica. M. R. Paraschivescu, M. Preda), de unde se vede talentul, calitatea, măiestria (poate harul), oamenilor care respiră acel aer din aceea zonă, dar care (o caracteristică generală) sunt nemulțumiți, se simt singuri,prea puțin apreciați…. poate…. Iubiți?!
Da, azi este ziua lui Gigi, Gigi Multescu!

La Mulți Ani, Dl Profesor!

PS. Vă veți aștepta să arăt imagini cu meciurile antologice, Liverpool, Hamburg etc. Nu, am ales un meci, respectiv câteva secvențe de la un meci cu Eintracht Frankfurt, unde veți vedea chintesența driblingului din corp, biomecanica șutului, preluarea mingii cu piciorul stâng și șutul cu același picior (fiind dreptaci), pasa către Nea Oni Augustin, un lob peste toată apărarea….

Editorial de Vali Savadosi

URMĂREȘTE-NE PE

Articole similare

Noutati