Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare pe numele unei alte persoane, unde sunt postate fără acordul acesteia informaţii, fotografii şi imagini video.
Instanţa supremă a fost sesizată de Curtea de Apel Braşov în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, într-un dosar în care un bărbat a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 8 luni închisoare pentru şantaj, fals informatic şi violarea vieţii private, după ce a deschis un cont fals pe o reţea de socializare şi pe un site pentru adulţi, unde a postat fotografii şi filmuleţe compromiţătoare cu aceasta, scrie Agerpres.
Potrivit actului de acuzare, în decembrie 2018, bărbatul respectiv şi-a ameninţat fosta iubită că, dacă nu va relua relaţia cu el, va da publicităţii pe internet mai multe fotografii care o înfăţişau dezbrăcată şi filmuleţe în care cei doi apăreau întreţinând relaţii sexuale.
Ulterior, bărbatul a creat pe un site de adulţi un profil cu numele femeii, unde a postat fotografii cu ea dezbrăcată şi un filmuleţ în care fosta iubită întreţine relaţii sexuale cu el, precum şi un profil fals pe Facebook cu numele persoanei vătămate, de pe care a trimis altei persoane fotografii cu femeia dezbrăcată.
La judecarea apelului, judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au decis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu pronunţarea unei chestiuni de drept: „Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.
Curtea de Apel Braşov a motivat sesizarea prin faptul că în dosare asemănătoare privind săvârşirea infracţiunii de fals informatic prin creare de conturi false pe reţelele de socializare instanţele au dat decizii contrare, de la condamnare la achitare sau schimbarea încadrării juridice.
Instanţa supremă a decis în acest caz că este infracţiune fapta unei persoane de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare pe numele unei alte persoane, fără acordul acesteia.
„Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”, se arată în hotărârea ICCJ.
