În jurul Bucureștiului există o salbă de tabere, care sunt ruine, pentru că ministerele care le-au administrat până acum n-au fost în stare să asigure nici măcar paza.
Tabăra din pădurea Mogoșoaia e la 14 kilometri de București, pe malul lacului. 150 de copii pe serie veneau aici și erau cazați în căsuțe de lemn și un pavilion central. Azi, nu mai există aproape nimic. Într-un caiet în care se țineau evidențe găsim ultimele însemnări.
Doar tabăra Stejarul din satul Pruni, la 30 de kilometri de București, în apropierea lacului Mihăilești, e îngrădită și teoretic ar trebui să fie păzită. 250 de copii se cazau pe vremuri într-o singură serie în clădirile ridicate în jurul unui vechi conac.
Azi, clădirile sunt degradate, iar locul n-a mai fost vizitat de copii de ani de zile.
Cel care ar fi trebuit să stea în tabără să o ferească de hoți apare la un moment dat, deranjat de prezența noastră.
În pădurea Pustnicul suntem întâmpinați cu căldură de o plăcuță rămasă de pe vremea când le ura bun venit celor 300 de copii ce se cazau în cele două tabere de pe malul lacului Pasărea. Pe vremuri. aici era un pavilion central cu camere de cazare și căsuțe din lemn cu 5 până la 8 paturi.
În căsuța 18 mai există ceva din mobilierul comunist, iar în 17 totul e distrus. Ce imagine dezolantă a unui loc care în urmă cu 30 de ani adăpostea mii de copii. O să mergem la DJHTS, să vedem ce fac pentru aceste spații pe care le au în administrare.
Taberele de la Pustnicul au fost parte a unor procese în care au intrat alte 13 unități după ce mai marii agenției le-au atribuit unor privați în condiții dezavantajoase pentru stat și atribuite direct, fără licitație.
Întâmplător sau nu, mulți erau conectați politic. Cele de la Sinaia și Costinești au ajuns la fiul unui primar PSD, Cisnădioara, Ocna Sibiului și Păltiniș au fost luate de un consilier PDL la vremea aceea din Sibiu, iar cele de la Pustnicul au fost gestionate câțiva ani de un fost directorul director al direcției de drumuri și poduri, în prezent primar la Brănești.
Nicolae Cismaru, primarul comunei Brănești: ”Au reziliat contractul, că firma a intrat în insolvență.”
În realitate, un raport al Curții de Cconturi a pus capăt acestui parteneriat. Inspectorii au notat că privații nu au realizat investițiile conform contractului decât în proporție de 29 %. În plus, documentul nu prevedeau penalități pentru nerespectarea obligațiilor.
Conform înțelegerii, privații aveau obligația să le modernizeze, ca să le exploateze 30 de ani. Direcțiile Județene de Tineret și Sport păstrau 20 de locuri. Veniturile pentru cele 20 de paturi intrau în bugetul direcțiilor județene, restul la privați. În 2006, nouă conducere ANT a constatat că înțelegerile cu privații sunt ilegale și au le-au reziliat.
Cum, însă, statul e cel mai prost afacerist, povestea ne-a costat pe noi toți 800.000 de euro, bani restituiți privaților pentru ce investiseră în ele.
Nicolae Cismaru, primarul comunei Brănești: ”Era ilegal poate în 2003, dar eu am câștigat în instanță să fiu despăgubit, a fost singura care a funcționat, pentru că un cretin a băgat bani”.
ANT a preluat-o cu investițiile făcute, dar cei de acolo n-au fost în stare să-i asigure paza, așa că a dispărut tot ce era valoros, iar căsuțele sunt extrem de degradate. Iar asta e încă o dovadă că statul a fost cel mai prost administrator al unui domeniu dedicat copiilor. Tabără de la Sinaia a fost de asemenea parte a acestor contracte, însă patronul a rezistat proceselor până anul acesta.
Ciprian Ducă a preluat tabără de la Sinaia dintr-o impresionantă vilă, monument istoric acum 20 de ani. E una dintre cele trei care n-au fost scoase de stat din locurile în care au investit. Însă, anul acesta, o sentință judecătorească dădea dreptate Direcției de Tineret care contestase contractul de colaborare. Când a preluat-o, era în paragină.
Tabără e formată din două clădiri în care sunt 75 de locuri în camere cu 3 și patru paturi. Pe vremuri, copiii se cazau în camere mari în care erau înșiruite 20 de paturi.
DJTS, conform contractului, putea să aducă în tabăra Sinaia 20 de copii, iar banii să între în conturile direcției. Ducă susține că nu s-au folosit niciodată de ele
Odată cu tabăra de la Sinaia, Ciprian Ducă a preluat-o și pe cea de la Costinești. Azi e o uriașă parcare. După ce Direcția i-a cerut să plece, a preluat-o primăria care a demolat-o. Ducă are însă la Costinești o baza privată ridicată pe locul a patru bungalouri, vândute în urmă cu mai bine de 20 de ani de BTT.
600 de copii se pot caza aici într-o serie, iar costul de 150 de lei pe zi cu mese incluse. Spune că niciodată taberele de stat nu vor atinge perfomanță celor din privat pentru că e prea multă birocrație
Ducă va preda curând tabăra de Sinaia statului cu convingerea că se va alege praful de ea. De altfel, nici cel care ar trebui să o preia nu e foarte optimist, mai ales că gestionează 11 baze aflate în ruină.
Direcția din Prahova are în administrare 15 tabere din care doar 4 sunt funcționale. Una dintre ele este în Sinaia, vis a vis de Casa Ducă și e administrată de un singur angajat. Costă 45 de lei locul, dar masa trebuie plătită separat. Anul acesta n-au primit niciun leu pentru reparații, așa că e greu de crezut că se vor face încasări.
În medie, în cele 60 de tabere rămase în picioare, sunt câte trei angajați. Niciunul nu știe ce le rezervă viitorul, pentru că, anul trecut, odată cu înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, taberele trebuiau să fie preluate de la Ministerul Sportului de instituția condusă de Gabriela Firea. A trecut mai bine de un an, iar taberele sunt ale nimănui. Angajații sunt plătiți de Ministerul Sportului, iar cel al Familiei încă lucrează la preluare.
Ministrul Familiei nu a dat curs cererii noastre de a ne oferi u interviu. De aceea am căutat-o la Senat. Voiam răspunsuri privind blocajul din sistem.
Gabriela Firea: „Așa cum am transmis în scris, nu am preluat patrimoniul în acest moment de la Ministerul Sportului. Suntem în procedură juridică și tehnică. ”
Procedura tehnică și juridică durează de mai bine de un an. Taberele sunt închise. Neavând elevi, nu pot face încasări. Protocolul de separare prevedea 60 de zile pentru punerea lui în aplicare și de atunci a fost prelungit de patru ori.
Câtă vreme nu există toate semnăturile, nu se pot elibera avizele necesare înființării noii structuri în Ministerul Familiei.
Acest blocaj are consecințe uriașe și de ordin financiar, taberele riscând să piardă finanțări europene pentru care s-au alocat bani. Una dintre ele este cea de la 2 Mai.
Tabăra de la 2 mai a fost cuprinsă în strategia Ministerului Tineretului și Sportului.
De asemenea, în strategia de dezvoltare lansată acum doi ani de ministerul Sportului, șase tabere erau cuprinse în bugetul Companiei Naționale de Investiții, care prevăzuse peste 65 de milioane de euro și aveau termen de finalizare decembrie anul trecut. Tabăra de la Arbanasi din Buzău are o finanțare de 7 milioane de euro pentru reconstrucția ei, în totalitate. În baza găsim trei oameni: fosta bucătăreasă, paznicul și șeful taberelor pe județ
De altfel, niciuna dintre taberele funcționale vizitate de noi n-a mai privit copii de doi ani. Pentru că n-au primit niciun ban pentru funcționare.
Gabriela Firea: ”Târziu în luna iunie, să avem direcții funcționale în întreaga țară, care să-i preia patrimoniul tineretului, inclusiv taberele. După acest moment am avut discuții în mod repetat și cu domnul prim ministru și cu, de asemenea, cu ceilalți miniștri, inclusiv ministrul Dezvoltării Regionale, astfel încât aceste tabere școlare, precum și întreg patrimoniul tineretului să fie transferate către autoritățile publice locale, pentru că ele și au manifestat deja cele mai multe interesul de a investi în ele.”
O astfel de încercare a mai existat în urmă cu 10 ani, când 26 de tabere au trecut la autoritățile locale. 9 erau funcționale. Autoritatatea Națională a Taberelor avea obligația de a le verifică periodic, iar primăriile să le conserve.
Niciunii nu și-au făcut datoria, iar azi sunt ruine. Iar dovadă e tabăra din comuna Nanov, județul Teleorman. Consiliul Local n-a avut bani să o păzească, iar oamenii au furat tot din ea.
Cei de la Primărie nu pot azi decât să contemple dezastrul lăsat în urmă de cei care au condus un domeniu care pentru copii era esențial în dezvoltarea lor.
În România sunt 4,5 milioane de copii. Pentru ei, toți decidenții sunt datori să reînvie un domeniu care în trecut însemna educație, socializare și mai ales, bucuria de a ajunge în locuri de poveste.
sursa: stirileprotv.ro
