Începutul anului 2026 a adus o „adevărată undă de şoc” pentru mediul de afaceri din România, în condiţiile în care numărul insolvenţelor a crescut cu 36,7% în ianuarie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar dizolvările de firme au avansat cu 47,2%, potrivit unei analize Sierra Quadrant realizate pe baza datelor Registrului Comerţului, transmite Agerpres, potrivit economedia.ro.
„Datele statistice conturează imaginea clară a unei economii aflate sub o presiune uriaşă, în care antreprenorii cedează rând pe rând sub povara provocărilor. Cifrele primei luni din an ne arată o realitate extrem de dură pentru mediul antreprenorial”, se arată în analiza citată
Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie 2026, un număr de 5.403 companii şi-au dizolvat activitatea la nivel naţional. Această cifră reprezintă o creştere de 47,22% comparativ cu aceeaşi lună a anului 2025, când se înregistrau 3.670 de dizolvări. Nici la capitolul suspendărilor temporare de activitate lucrurile nu stau mai bine, fiind înregistrate 2.046 de suspendări voluntare în prima lună a anului 2026, ceea ce marchează un avans îngrijorător, de 19,93%, faţă de ianuarie 2025.
„Capitala rămâne, în mod previzibil, epicentrul acestui cutremur economic. Doar în Bucureşti au fost dizolvate 998 de firme, marcând o creştere de 50,30% faţă de începutul anului trecut. De asemenea, 255 de companii bucureştene şi-au pus lacătul pe uşă temporar şi şi-au suspendat activitatea, cu 34,21% mai multe decât în luna ianuarie a anului 2025”, reiese din analiza Sierra Quadrant.
Marile poluri de dezvoltare regională resimt din plin acest şoc economic. Judeţul Constanţa a înregistrat 291 de dizolvări de firme, având o creştere alarmantă de 75,30%. Clujul, considerat adesea motorul economic principal al Transilvaniei, se confruntă cu 273 de firme dizolvate, reprezentând un plus de 52,51%.
„Există însă şi judeţe unde fenomenul a căpătat proporţii de-a dreptul catastrofale. Judeţul Galaţi raportează cea mai abruptă dinamică din ţară la capitolul dizolvări, cu o creştere explozivă de 138,81%, ajungând la 160 de companii închise. Mai mult, suspendările de activitate înregistrate în Galaţi au sărit în aer, raportând o creştere de 166,67%”, indică sursa citată.
Potrivit analiştilor, cel mai sumbru indicator al stării economiei este cel al insolvenţelor. Acest stadiu reprezintă practic intrarea la „terapie intensivă” a afacerilor care nu îşi mai pot plăti datoriile.
Datele Sierra Quadrant arată că numărul profesioniştilor intraţi în insolvenţă la nivel naţional a ajuns la 529 în ianuarie 2026. Aceasta indică o creştere severă de 36,69% faţă de cei doar 387 de operatori economici înregistraţi în aceeaşi perioadă a anului trecut.
În Bucureşti au intrat în insolvenţă 108 firme, cifra rămânând relativ constantă, cu o foarte uşoară creştere de doar 0,93%. Cu toate acestea, economia din provincie trage semnale de alarmă uriaşe.
În judeţul Constanţa, insolvenţele au sărit cu un procent de 433,33%, crescând brusc de la doar 3 firme în ianuarie 2025 la 16 firme în 2026. Galaţiul loveşte din nou topurile negative naţionale cu o creştere a insolvenţelor de 162,50%. Judeţul Cluj înregistrează şi el 38 de noi dosare de insolvenţă, ceea ce se traduce printr-o creştere de 22,58%.
Analiza detaliată a domeniilor de activitate arată vulnerabilităţi structurale majore în inima economiei. Comerţul rămâne sectorul cu „cele mai multe victime” în valoare absolută.
„Analizând datele pe vechea clasificare CAEN 2008, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul a raportat 1.021 de dizolvări, o creştere de 6,80%. Acelaşi sector comercial, calculat însă pe noua clasificare CAEN 2025, indică un avans pur şi simplu spectaculos al dizolvărilor, de 478,33%, cu un număr de 347 de firme afectate direct”, rezultă din analiza citată.
Adevăratul şoc provine însă din industria de IT şi a telecomunicaţiilor, odinioară considerată perla de necontestat a economiei româneşti, susţine sursa citată.
Conform clasificării CAEN 2025, dizolvările în acest sector, definit drept „Telecomunicaţii; activităţi de programare şi de consultanţă”, au crescut cu un procent ireal de 1.040%. Cifrele au sărit de la doar 10 firme închise la începutul anului trecut, la 114 firme dizolvate în prezent. La fel de grav este faptul că suspendările temporare de activitate în zona de IT au avansat brusc cu 416,67%, totalizând 93 de afaceri îngheţate conform CAEN 2025.
Sectorul construcţiilor, complet vital pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale, arată şi el semne mari de epuizare. În prima lună din 2026 au fost înregistrate 393 de dizolvări de companii de construcţii raportate pe CAEN 2008, indicând o creştere de 2,34%. În plus, 79 de companii de construcţii de pe acelaşi cod CAEN 2008 au intrat oficial în insolvenţă, în creştere cu 5,33% faţă de prima lună a anului anterior.
„L,a capătul drumului antreprenorial se află, evident, radierile, care reprezintă momentul final în care firmele dispar definitiv din registrele statului. Aici, situaţia globală pare să stagneze deocamdată la nivel naţional. Au fost înregistrate în total 6.312 radieri în ianuarie 2026, marcând o foarte uşoară scădere, de numai 0,24% faţă de luna ianuarie 2025″, evidenţiază experţii. Cu toate acestea, dinamica judeţeană rămâne extrem de volatilă. Bucureştiul a raportat o creştere a radierilor cu 9,84%, ajungând la un total de 1.172 de firme şterse complet din acte. Judeţul Galaţi, consecvent în declinul raportat în luna ianuarie, a înregistrat o explozie a radierilor comerciale de 166,23%.
„Aceste date confirmă fără dubiu faptul că economia naţională traversează o perioadă de turbulenţe severe, în care micii investitori şi afacerile locale sunt primii care plătesc preţul scump al instabilităţii”, spune Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant, în analiza citată.
Analiza mai arată că scăderea semnificativă a vânzărilor în volum, pe fondul efectelor inflaţiei, se află în prim-plan în aproape toate domeniile economice. Accentuarea blocajului financiar este, de asemenea, una dintre cauzele care au dus ca multe firme să înregistreze probleme financiare, susţin consultanţii Sierra Quadrant.
„În esenţă, economia continuă să resimtă din plin efectele inflaţiei, creşterii costurilor operaţionale şi accentuarea fenomenului de dezintermediere. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care ştiu să îşi adapteze expunerile financiare, volumul de activitate şi mai ales cheltuielile operaţionale”, a transmis Ovidiu Neacşu.
Dincolo de efectele inflaţiei, printre cauzele numărului mare de firme aflate în dificultate se află creşterea taxelor şi a impozitelor, a salariului minim pe economie, reducerea creditului furnizor şi limitarea accesului la creditare.
„Din păcate, multe firme n-au anticipat dinamica economiei şi nu şi-au restructurat activitatea. S-au împrumutat, au deschis noi linii de business şi au pariat greşit, din punct de vedere al planurilor de business. Aşa am ajuns ca multe firme să îşi rostogolească datoriile, leasing-urile, în speranţa că anul viitor va fi mai bine. Din păcate, economia a performat aşa cum anticipam, din ce în ce mai slab”, a mai spus acesta.
Potrivit Sierra Quadrant, în 2026 mai mult ca oricând expertiza de business va face diferenţa între firmele care vor eşua şi cele care se vor extinde şi vor câştiga cote nesperate de piaţă.
„Antreprenorii trebuie să ştie că pot evita aceste situaţii prin dezvoltarea unor programe de însănătoşire a business-ului, de la acordul de restructurare la concordatul preventiv”, a menţionat partenerul coordonator de la Sierra Quadrant.
