Industria ospitalităţii din România înregistrează creşteri doar în statisticile oficiale, care nu reflectă efectul scumpirilor, în timp ce piaţa intră într-o zonă de risc major, susţin reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR).
„Industria ospitalităţii din România traversează o perioadă în care indicatorii statistici creează o iluzie de stabilitate, în timp ce, în profunzime, mecanismele economice se degradează vizibil. Creşterea cifrei de afaceri raportată la nivelul sectorului nu reflectă o relansare a consumului, ci mai degrabă o adaptare forţată la un context dominat de presiuni fiscale şi inflaţioniste”, susţine preşedintele FPIOR, Valentin Şoneriu, într-o analiză transmisă luni AGERPRES.
Creşterea cu 5% este determinată în realitate de TVA, inflaţie şi majorarea preţurilor, în condiţiile în care sectorul consemnează pierderi de peste 10%, iar în ultima lună au apărut zeci de anunţuri de vânzare pentru restaurante.
„Majorarea TVA-ului de la 9% la 11%, corelată cu o inflaţie anuală de aproximativ 9,7% în 2025, a determinat o recalibrare generalizată a preţurilor în HoReCa. În acest cadru, evoluţia cifrei de afaceri de la aproximativ 7,3 miliarde la 7,8 miliarde, echivalentul unei creşteri de circa 5%, nu semnalează o dinamică economică sănătoasă, ci o ajustare contabilă determinată de scumpiri”, a afirmat, la rândul său, preşedintele executiv al organizaţiei, Călin Cozma.
Potrivit sursei citate, efectul este deja vizibil şi se resimte tot mai clar în dinamica pieţei. Traficul de clienţi a scăzut la nivel naţional, iar consumul devine din ce în ce mai calculat. Clienţii nu dispar, dar îşi schimbă profund comportamentul: ies mai rar, aleg mai atent şi reduc experienţa la strictul necesar. Bonul mediu creşte, însă nu reflectă un apetit mai mare pentru consum, ci preţuri mai ridicate pentru aceleaşi alegeri, se arată în analiza menţionată.
De asemenea, această schimbare nu apare izolat, ci în paralel cu o creştere constantă a costurilor din industrie. Preţurile au crescut deja cu 10-15% în 2026 comparativ cu 2025, ca efect al presiunilor acumulate la nivel operaţional. De la materii prime şi utilităţi până la forţa de muncă, fiecare verigă a lanţului economic s-a scumpit, iar aceste ajustări au fost, inevitabil, transferate la consumator.
În acest context, Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România atrage atenţia asupra unei rupturi tot mai evidente între percepţia publică şi realitatea economică din industrie, dar şi asupra riscurilor majore pe termen scurt şi mediu.
„Când vorbim despre o creştere economică alimentată exclusiv de inflaţie şi taxe, nu mai vorbim despre dezvoltare, ci despre o redistribuire forţată a costurilor către consumator. În momentul în care veniturile cresc mai lent decât inflaţia, progresul devine un regres mascat. Puterea de cumpărare scade, frecvenţa vizitelor în restaurante se reduce, iar consumul devine mai prudent. Este un semnal clar că piaţa nu creşte sănătos, ci se ajustează la un context din ce în ce mai dificil”, a declarat, la rândul său, vicepreşedintele FPIOR, Marius Bănică.
Presiunea cumulată a costurilor şi scăderea cererii conturează un scenariu tot mai fragil pentru industrie. Estimările arată că între 15% şi 25% dintre restaurante ar putea dispărea în cursul anului 2026, dacă actualele tendinţe se menţin. Această perspectivă nu mai este una teoretică, ci reflectă o realitate în care sustenabilitatea devine o provocare zilnică pentru operatori.
„Creşterea cifrei de afaceri nu vine dintr-un consum mai mare, ci din ajustări de preţ impuse de costurile de funcţionare şi fiscalitate crescută. Practic, vindem mai scump, dar nu mai mult. În realitate, piaţa scade, iar presiunea pe operatori devine mai greu de susţinut”, a explicat vicepreşedintele organizaţiei, Nicolae Rusei.
Pe termen mediu, riscul major este intrarea într-un cerc vicios: costurile cresc, preţurile urcă, consumul scade, iar presiunea asupra operatorilor se amplifică. În lipsa unor măsuri care să aducă predictibilitate fiscală şi să susţină puterea de cumpărare, această spirală poate accelera contracţia sectorului.
Mai mult decât atât, efectele nu se limitează la industrie, pentru că HoReCa funcţionează ca un barometru social al economiei.
„Atunci când oamenii încep să reducă ieşirile, să amâne experienţele şi să prioritizeze strictul necesar, semnalul transmis este unul clar: nu asistăm doar la o ajustare sectorială, ci la o schimbare profundă de comportament, cu implicaţii mai largi asupra economiei. În acest peisaj, creşterea devine o noţiune relativă. Nu mai este despre dezvoltare, ci despre rezistenţă. Nu mai este despre expansiune, ci despre supravieţuire într-un echilibru fragil”, relevă sursa citată.
În aceste condiţii, industria ospitalităţii nu cere facilităţi excepţionale, ci un cadru coerent şi predictibil, în care regulile jocului să nu se schimbe mai repede decât capacitatea de adaptare a celor care îl joacă. În lipsa acestuia, „cifrele vor continua să arate bine pe hârtie, în timp ce realitatea din teren va spune o cu totul altă poveste”.
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR) este organizaţia patronală reprezentativă la nivel naţional pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susţinerea şi dezvoltarea industriei ospitalităţii. Prin iniţiative de colaborare, dialog instituţional şi implicare constantă în relaţia cu autorităţile şi mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei şi contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.
Sursa: Agerpres
