România va avea din 2023 primele 10 centre de plasmafereză deschise de ONG-ul Donăm Plasmă. Astfel, vom putea colecta 200.000 litri de plasmă anual – cantitatea de care este nevoie pentru fabricarea medicamentelor necesare pacienților români. News Bucuresti a stat de vorbă cu Florin Hozoc, preşedintele Asociaţiei Donăm Plasmă, și a aflat care sunt pașii necesari pentru inaugurarea celor 10 centre, cum putem stimula donarea în România și de ce suntem singura țară din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fabricarea medicamentelor derivate.
Aproape 20.000 de pacienți români depind de tratamente cu medicamente fabricate din plasmă umană, explică Florin Hozoc, președinte Donăm Plasmă, întrebat despre necesitatea înființării acestor 10 centre de plasmafereză în România.
În prezent, pacienții români care suferă de boli grave au acces limitat la tratamentele esențiale fabricate din plasmă umană, din cauza crizelor repetate de imunoglobulină.
În prezent, România nu colectează plasmă pentru fracționare și nu trimite la fracționare plasmă umană recuperată din sânge integral. Asta deși date prezentate de oficiali ai sistemului național de transfuzii și de experți independenți arată că, anual, România distruge peste 50.000 de litri de plasmă.
”În ultimii 10 ani, România a suferit de pe urma unor crize de medicamente derivate din plasmă și cele mai cunoscute sunt crizele de imunoglobulină, cea mai puternică fiind cea din 2017-2018. Ei bine, necesitatea deschiderii celor 10 centre în România se bazează pe toate aceste crize și pe faptul că singurele țări care fac față cu brio acestei probleme sunt cele care colectează plasmă de la donatorii proprii și procesează această plasmă pentru a obține medicamente. Este așa numită politică de autosuficiență în care îți asiguri din resurse proprii consumul.”, a declarat Florin Hozoc.
Care sunt pașii pentru deschiderea celor 10 centre de plasmafereză în România
Centrele vor fi operaţionale începând cu primul trimestru al anului 2023, vor funcţiona în 10 mari oraşe ale ţării, iar investiţiile pentru amenajarea, dotarea, autorizarea şi operarea acestora se ridică la un total de aproximativ 52 milioane de euro. Toate fondurile vor fi asigurate de către Asociaţia „Donăm Plasmă”, din sponsorizări şi parteneriate cu diverse companii private cu experienţă în colectarea şi procesarea de plasmă umană. Asociaţia face un call to action către toate companiile de profil care doresc să se alăture acestei iniţiative.
Asociația Donăm Plasmă a publicat prospectul acestui proiect în care sunt evidențiate liniile generale, atât cu privire la modul în care vor fi selectate centrele de transfuzie cât și modul în care vor fi selectați partenerii privați.
Până pe 11 februarie toți cei interesați pot să intervină cu sugestii, cu solicitări de clarificări sau de modificări a acestui prospect, apoi va fi publicată varianta finală a ghidului aplicantului, atât pentru centrele de transfuzie care vor să participe la acest proiect, cât și pentru companiile private.
După aceea va exista un termen de 30 de zile prin care atât centrele de transfuzie, cât și partenerii privați vor putea să își declare intenția de a participa la acest proiect. Urmează apoi o procedură de selecție competitivă, în care trei comisii consultative vor judeca fiecare ofertă, fiecare participant, fiecare centru de transfuzie care solicită să fie parte în acest proiect.
”Este vorba de o comisie formată din medici clinicieni (patologii care au nevoie de medicamente derivate din plasmă), medici specialiști de hematologie și transfiziologie și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți. Cele trei comisii vor face câte un clasament, în baza căruia board-ul Asociației Donăm Plasmă va selecta cele 10 orașe în care se vor deschide centrele de plasmafereză și partenerii privați”, a explicat Florin Hozoc pentru News Bucuresti.
Procesul este unul pe cât de clar, pe atât de alert, astfel încât să nu existe întârzieri. El speră ca începând cu luna mai să se demareze investițiile în amenajarea spațiilor în care se vor organiza aceste centre, dotarea cu echipamente, selectarea și pregătirea personalului.
Majoritatea centrelor de transfuzie sanguină au personal insuficient pentru activitățile pe care deja le desfășoară, ceea ce înseamnă că este nevoie de selectarea, angajarea și profesionalizarea personalului medical.
Ultimul pas este pregătirea pentru inspecțiile de autorizare: ”Spre deosebire de toate centrele de transfuzie din România care astăzi funcționează fără a fi autorizate și acreditate european, aceste centre de plasmafereza vor fi autorizate și înregistrate european plasma master file (PMF), pentru că fără aceste autorizări europene, plasma colectată nu poate fi procesată în fabrici de producție a medicamentelor.”
”Ne așteptăm ca la începutul lui 2023, după ce se parcurg toate aceste etape și se acordă inclusiv autorizația de funcționare, să începem primele colectări în primele centre deja autorizate”, menționează Hozoc. Pe parcursul anului 2023, toate cele 10 centre de plasmafereză vor deveni operaționale, mai spune el.
În total, în cele 10 centre de plasmafereză vor funcționa 280 de echipamente cu o capacitate maximă de 230.000 de litri anual. Unele centre for avea până la 35 de echipamente, cum sunt centrele mari de la București, Cluj, Timișoara, altele vor avea mai puține echipamente, în jur de 20-22.
Plasma rezultată în urma donării și a procedeurilor de testare va pleca către producătorii de medicamente derivate din plasmă care dau la schimb medicamentele necesare pacienților români.
”Niciun litru de plasmă nu va pleca din centrele de transfuzie decât atunci când este înlocuit cu medicamente la schimb”, mai spune Florin Hozoc.
”Dincolo de echipamente, important este să se raporteze această cantitate maximă și la apetitul pentru donare al populației României. Când am vorbit despre volumul maxim ne-am referit că din punctul de vedere al dotărilor, al pregătirii personalului, al capacității de a colecta vom fi la 200.000 litri capacitate de colectare. Evident, această capacitate de colectare trebuie să fie umplută cu donatori”, a explicat Hozoc.
Cine poate dona plasmă/ Sunt mai puține restricții la donarea de plasmă decât la donarea de sânge
Florin Hozoc explică faptul că procedeul de donare de plasmă este diferit față de donarea de sânge și implică mult mai puține riscuri. Există mai multe categorii de persoane care pot să doneze plasmă și care de altfel nu ar fi putut să doneze sânge.
Prin donarea de sânge oamenii pierd toate componentele sanguine, însă prin donarea de plasmă lucrul acesta nu se mai întâmplă. În cazul donării de plasmă, globulele roșii și alte componente care se refac într-o perioadă mult mai lungă de timp, de minimum 30 de zile, nu mai sunt donate.
”În procedura de plasmafereză ele sunt separate și reintroduse în organism, urmând să fie extrasă doar plasma ce conține proteine plasmatice care pot fi anticorpi – imunoglobulină, pot fi albumină sau factor de coagulare”, precizează sursa citată.
Astfel, se ajunge ca numărul persoanelor ce pot să doneze plasmă să fie cu cca 50% mai mare decât numărul persoanelor care pot să doneze sânge, pentru că sunt mai puține restricții la donarea de plasmă decât la donarea de sânge.
Toate aceste condiții o să fie foarte atent explicate într-o campanie de promovare atent gândită de ONG.
Cele mai importante restricții sunt cele care țin de prezența unor infecții virale transmisibile. Mai există limita de vârstă (peste 18 ani) și limita de greutate.
”În toată acestă perioadă vom desfășura campanii de promovare a donării de plasmă, pentru că este nevoie de foarte mulți donatori, astfel încât toate centrele să lucreze eficient și la foc continuu. Trebuie să ne imaginăm că au fost centre care au primit în 2020 un singur echipament care din păcate stătea degeaba”, a menționat președintele Asociației Donăm Plasmă.
Ar trebui să existe o campanie de educație în școli?
Din păcate România nu desfășoară niciun fel de campanie de educație în școli, menționează Hozoc.
”În școli facem foarte puțină educație în ceea ce înseamnă și modul în care ar trebui să ne însușim comportamente dezirabile. Și unul dintre comportamentele deziabile, utile pentru societate, este acest comportament de donare de sânge. O să avem campanii în școli, deja desfășurăm câteva, dar o să avem campanii mai ales în rândul copiilor din clasele primare, cei care încă se visează supereroi. Vom merge în primul rând cu exemple.”, a precizat sursa citată.
Un român care donează frecvent de 10 ani a salvat aproximativ 100 de oameni
În România există peste 50 de donatori de sânge care sunt donatori frecvenți și care la un calcul simplu, în ultimii 10 ani, fiecare din acești 50 de români a salvat aproximativ 100 de oameni, în 10 ani.
”Vom încerca să transmitem celor mici că pot să fie supereroi, că au superputeri în sângele lor și inclusiv îi vom ajuta să adreseze părinților lor acea frumoasă întrebare: Tati, tu de ce nu ești supererou?”, a mai spus acesta.
Donarea trebuie să fie neutră din punct de vedere financiar
Întrebat cum ar putea fi motivați adulții să meargă să doneze plasmă, Florin Hozoc afirmă că există în Europa o întreagă dezbatere despre motivarea adulților pentru a dona, mai ales că Europa este un spațiu în care nu se permite plata pentru donatori. În schimb se discută din ce în ce mai mult că donatorilor trebuie să li se compenseze pierderile pe care le pot suferi în timpul donării: timp, zi liberă de la serviciu, alimentație bogată în proteine, alte costuri.
”S-a căzut de acord că toate aceste costuri trebuie să fie compensate și din ce în ce mai multe țări fac în așa fel încât donatorul primește un tichet valoric, astfel încât donarea să fie neutră din punct de vedere financiar. Adică nici nu câștigi niște venituri extraordinar de mari care să fie peste costurile pe care le ai, dar nici nu pierzi bani atunci când te duci să donezi.”, spune Hozoc.
Germania evaluează această compensație la 50 de euro pentru fiecare donare, în timp ce Ungaria la 35 de euro. În momentul de față tichetele valorice pe care centrele de transfuzie din România le dau donatorilor sunt de 60 de lei, adică sub 15 euro.
Asociația Donăm Plasmă speră să poată compensa donatorii cu tichete care să se ridice la circa 30 de euro / donare.
În plus, ca în toate celelalte țări, donatorii frecvenți vor putea fi înregistrați în sistem și vor putea să aibă un card de donator care le dă acces la foarte multe discounturi și facilități pentru că sunt considerați eroi și sunt răsplătiți de societate prin tot felul de bonificații.
De ce România este singura țară din UE care nu colectează plasmă
Florin Hozoc spune că legislația din România prevede că statul are monopolul colectării de sânge și componente sanguine. Pe lângă acest lucru, când există un număr foarte mare de pacienți care sunt în risc, iar singura soluție este ca România să colecteze plasmă, s-a luat decizia înființării ONG-ul Donăm Plasmă, care cu ajutorul sponsorilor, al partenerilor privați și al asociațiilor de pacienți, să poată să operaționalizeze începând de anul viitor 10 centre de plasmafereză.
”Am încercat în acești 10 ani să convingem statul să își îndeplinească obligația pe care o are. Ei bine, de fiecare dată au existat promisiuni că statul va face ceva, dar care niciodată nu s-au concretizat. Am avut și experiența din 2020 în care, pentru că statul nu avea niciun echipament de plasmafereză pentru colectarea plasmei de convalescenți vindecați de COVID-19, am pus la dispoziție 50 de astfel de echipamente. Am instalat 26 de echipamente în 22 de centre de transfuzii și chiar și așa, deși au primit gratuit și echipamente și consumabile, au demonstrat să nu sunt în stare să mobilizeze donatorii și să colecteze”, a precizat președintele asociației.
Sistemul de transfuzii, cel mai încremenit, corupt și depășit
Acesta spune că sistemul de transfuzii din România este cel mai corupt dintre sectoarele sistemului public de sănătate, ”cel mai încremenit, cel mai depășit din punct de vedere tehnic și organizatoric” și amintește de un raport al Comisiei Europene din 2017 care cerea imperativ reformarea din temelii a sistemului de transfuzie pentru că pune în pericol sănătatea publică.
”Acest sistem este căpușat de 2-3 companii, sunt aceleași companii care au capacitatea să intervină pe lângă factorul politic de decizie și să oprească orice reformă. În 2017 am avut un raport făcut de experți ai Comisiei Europene care cerea imperativ reformarea din temelii. Sunt 5 ani aproape de când nu s-a întâmplat nimic. În aceste condiții, nu avem altceva de făcut decât să reușim să selectăm noi acele centre de transfuzie care au echipe competente și care să primească ajutorul pentru a face performanță.” mai spune Hozoc.
El este conștient că sistemul sanitar din România este atât de șubred încât de fiecare dată problemele legate de donarea de plasmă, de pacienții care au nevoie de medicamente derivate din plasmă, par a fi probleme minore comparativ cu altele care apăreau pe agenda miniștrilor și a prim-miniștrilor.
”Eu sper că după ce vom avea aceste centre, după ce vom începe să colectăm pe actuala legislație, după ce vor înțelege că ne-ar fi mult mai ușor să dublăm colectarea dacă am avea o legislație asemănătoare sau identică cu legislații din țările europene, ne vor ajuta. După ce ne vor vedea că facem treabă probabil o să ne ajute”, a conchis Florin Hozoc.
