Ion Chicu, deputat in Parlamentul Republicii Moldova si fost premier, a acordat un interviu ecopolitic.ro, în cadrul proiectului „Asistenta oferita de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE) a Republicii Moldova”, proiect finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, în cadrul căruia a spus ca „toți în Republica Moldova înțeleg și mizează pe suportul României în procesul de aderare la Uniunea Europeana. Mai ales că România a parcurs această etapă, inclusiv negocierile, nu chiar de mult.”.
- Ion Chicu: Și este important, cum am spus, nu doar pe dimensiunea negocierilor, pentru că nu doar acest aspect înseamnă integrare în UE, dar dimensiunea care ați spus-o dumneavoastră de aprobare și implementarea în Republica Moldova a standardelor europene, tot ce înseamnă legislații, directive. Pe această dimensiune este foarte importantă asistența colegilor din România.
Iulian Ionescu EcoPolitic: Bună ziua domnule premier, până la urmă sunteți fost premier Ion Chicu și actualmente parlamentar în Parlamentul Republicii Moldova.
Ion Chicu: Bună ziua și bine ați venit la Chișinău!
EcoPolitic: Vă mulțumesc foarte mult pentru găzduire. Ne bucură că cel puțin zona politică, zona instituțională, să zicem așa, răspund pozitiv la cererile noastre. Până la urmă am venit din România să facem interviuri pe o temă din punctul nostru de vedere foarte importantă și anume Asistența oferită de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, inclusiv acquis-ul comunitar, care este o zonă destul de importantă în ceea ce înseamnă legislativul. Este vorba de implementarea unei legislații europene și de asta am considerat că este foarte important ca un parlamentar să ne poată expune mai multe lucruri legate de acest subiect. Ca atare, în calitate de reprezentant al Parlamentului Republicii Moldova, ce ne puteți spune despre relația cu Parlamentul României în procesul de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova? De exemplu, prin împărtășirea unei experiențe acumulate, oferirea de asistență în diverse domenii cheie, mai ales al legiferării pentru implementarea acquis-ului comunitar al Uniunii Europene.
Ion Chicu: În primul rând, vă mulțumesc pentru oportunitatea de a avea acest interviu și subiectul este foarte important, mai ales că Republica Moldova actualmente se află în plin proces de negocieri. Este o țară candidată pentru aderarea la UE și cu toții suntem conștienți că succesul aderării ține de capacitatea noastră de a adapta, ajusta și implementa tot ce ține de UE. Dar, în mod special, toți în Republica Moldova înțeleg și mizează pe suportul României la acest aspect. Mai ales că România a parcurs această etapă, inclusiv negocierile, nu chiar de mult. Două decenii nu e atât de mult timp, este încă memoria instituțională și bineînțeles că noi am vrea să beneficiem de acest suport.
Pe dimensiunea parlamentară, eu sunt membru al Comisiei politică externă și, deși legislatura respectivă din Chișinău nici nu are un an încă, dar deja au avut loc mai multe evenimente pe dimensiunea parlamentară. A fost o vizită a Comisiei respective a Parlamentului de la Chișinău la colegii, omologii din Parlamentul României, asta s-a întâmplat la sfârșitul anului trecut, iar anul acesta am avut și o vizită de răspuns, am avut senatori, deputați din Parlamentul României, membrii acestei comisii, avem și o agendă care este coordonată sau la care am convenit și mizăm foarte mult pe suportul României la acest capitol. Și este important, cum am spus, nu doar pe dimensiunea negocierilor, pentru că nu doar acest aspect înseamnă integrare în UE, dar dimensiunea care ați spus-o dumneavoastră de aprobare și implementarea în Republica Moldova a standardelor europene, tot ce înseamnă legislații, directive. Pe această dimensiune este foarte importantă asistența colegilor din România.
Iulian Ionescu EcoPolitic: Apelez totuși și la perioada în care ați fost prim-ministru al Republicii Moldova și ținând cont, chiar dacă, cum ați spus dumneavoastră, e o perioadă scurtă în noul legislativ, dar cumulate cele două experiențe ale dumneavoastră și nu numai..Câteva exemple puteți să-mi dați, atât din punct de vedere al legislativului, dar și din punct de vedere al activității dumneavoastră în calitate de premier al Republicii Moldova. Câteva exemple concrete de sprijin pentru Republica Moldova pe această zonă, chiar dacă atunci în 2019-2020 era o perioadă destul de grea pentru toată lumea.
Ion Chicu: Mersi. Bineînțeles că o să vin cu asemenea exemple, dar cumva este absolut necesar când vorbim de fiecare dată despre suport, asistență oferită de România, să mulțumim pentru tot suportul acordat de-a lungul anilor, nu doar pe dimensiunea integrării europene, pentru că a fost un suport cu diferite ocazii. Practic în fiecare localitate rurală în Republica Moldova este o grădiniță reparată pe banii României. Sunt foarte multe proiecte pe dimensiunea culturală. Institutul Cultural Român a fost foarte prezent și România mereu ne-a ajutat pe dimensiune energetică. Orice criză care am avut, inclusiv cea pandemică, am avut un suport enorm. Și aici ajung și la întrebarea dumneavoastră, pentru că cumva este o mare coincidență perioade în care am lucrat eu la Guvern și acea perioadă pandemică. În principiu, din 13 luni cât am fost prim-ministru, 10 luni a fost pandemie și evident toată activitatea a fost mai mult focusată pe această provocare care nu a fost doar pentru Republica Moldova, România dar în general pentru toată lumea și încă o dată vreau să mulțumesc autorităților României pentru suportul acordat în acea etapă.
Totuși, nu s-a redus doar activitatea executivă la contracararea sau lupta cu această provocare care a fost pandemia, dar eu îmi amintesc foarte bine câtă activitate s-a făcut și pe dimensiunea integrării europene. Bine, la acea etapă nu eram încă țară candidat, vă amintiți că acest statut l-am obținut după începutul războiului în Ucraina și am mers în pofida acestui lucru. Republica Moldova din 2014 are acord de asociere cu Uniunea Europeană cu toate actele și asumările pe care un stat și le asumă având acest statut.
Dar eu vreau să revin la exemple concrete. Noi, imediat după ce am semnat acest acord de asociere, Republica Moldova a beneficiat de suport tematic pe dimensiunea consultanței. Era așa o dimensiune high level advisor din partea EU. Îmi amintesc doi foști demnitari români, fostul ministru al educației din România și acum îmi scapă alt coleg care permanent lucrau cu noi la Guvern și m-am întâlnit de câteva ori și în 2019 și în 2020, chiar dacă aveam pandemie afară. Deci eu vreau să vă spun că acest suport a fost foarte de folos pentru noi. Indiferent de cine guvernează la Chișinău, dimensiunea integrării europene nu este doar lozinci care le vedeți pe clădiri guvernamentale, este o activitate în ministere, în agenții și această activitate poate fi desfășurată doar dacă ai suportul de acest gen. Noi am avut în acea perioadă cel puțin doi, erau de tot 15, cel puțin doi consilieri de nivel înalt din partea UE erau din România. O să-mi amintesc pe parcurs și o să vă spun cine era fostul ministru al Educației care lucra cu colegii noștri de la Ministerul Educației pe altă dimensiune. Acesta ar fi un exemplu dar, iarăși, nu putem să nu menționăm colaborarea pe care am avut-o și pe dimensiunea economică și dimensiunea medicală și multe alte domenii care, cum am spus, pentru un stat care tinde să se integreze în Uniunea Europeană sunt foarte importante.
Iulian Ionescu EcoPolitic: Ținând cont de acest lucru, m-am tot gândit, pentru o țară ca Republica Moldova care, cum ați dat și dumneavoastră exemple, cum cel puțin din toate zonele se spune de ajutorul și experiența și expertiza României pe zona integrării în Uniunea Europeană, considerați că toate aceste ajutoare vor face ca Republica Moldova să se încadreze și mai mult decât atât e posibil să fie, beneficiind de acest ajutor, să poată să-și îndeplinească mai devreme temele și punctele de cerere de integrare?
Ion Chicu: Noi avem niște termeni asumați, foarte ambițioși, chiar și partidul de guvernământ țineți minte, în campania electorală, UE 2028, evident că asta e mai mult lozincă politică, dar oricum termenii care ne-am asumat ca stat și indiferent, guvernare sau opoziție, pro-UE, deci sunt niște termeni ambițioși. Dar și în acest context, bineînțeles că suportul de acest gen e doar să ne ajute. Va fi mai devreme sau mai târziu, bine, depinde foarte mult ce se face la Chișinău. Pentru că trebuie să recunosc că de multe ori se mimează această activitate. Eu aud de multe ori că uite această experiență nu e cea mai de succes a unui stat european sau asta nu-i chiar de succes pe dimensiunea fiscală. Noi am avut astă vară istoria cu demisia Guvernului care a căzut din cauza proiectului politicii fiscale propus pentru 2027. Acolo erau niște momente și noi de fiecare dată încercam să spunem că România nu e așa. România e altfel. Un răspuns din partea autorităților este că România nu este cel mai bun exemplu în acest sens. Momente de genul ăsta când pe de o parte se declară sus și tare că noi vrem să preluăm o experiență, iar când se ajunge la implementare, la un aspect practic, zice că nu implementăm aceasta, eu cred că asemenea cazuri nu contribuie la urgentarea acestor procese. Dar bineînțeles, răspunsul e afirmativ. Orice experiență a României pe această cale, aceea pe care o considerați deja din perspectiva prezentului, că a fost de succes sau a fost de eșec, este utilă pentru noi. Și chiar înclin să spun că anume… Acolo unde o să ne spuneți că fiți atenți aici, poate aici noi n-am fost atenți, poate aici noi am ratat, poate pentru noi aici a fost eșec. Pentru că uneori pe erori, pe greșeli poți extrage niște lecții mai prețioase.
EcoPolitic: Legat de ce ați spus mai devreme, ce s-ar putea îmbunătăți în relația cu România sau de ce mai are nevoie Republica Moldova de la România în procesul de aderare la Uniunea Europeană, apropo de ce ziceați de exemple și negative și pozitive care tot timpul trebuie să aducă plus valoare, că asta este ideea principală.
Ion Chicu: Sunt aproape sigur că sunt rezerve mari pe dimensiunea acestei colaborări, fac o paranteză, totuși eu sunt reprezentant al opoziției. Admit faptul că nu cunosc toată informația și nivelul de colaborare, mai ales sectorială, mai ales pe linia executivului, eu fac parte din Comisia Politică Externă, dar nemijlocit de aspectele integrării europene este o altă comisie parlamentară, așa se numește Comisia Integrare Europeană și admit că pe acea dimensiune este mai multă conlucrare, dar experiența îmi spune că tot timpul sunt rezerve. Acum o să revin la ceea ce vorbim noi, procesul de negocieri. Cunoașteți foarte bine, Republica Moldova a deschis două clustere de negocieri. Este vorba până când pe dimensiunea fundamentală, justiție, stat de drept, etc. Poate aici nu e atât de caracteristic doar statelor noastre, sunt totuși niște norme care țin de toată Uniunea Europeană. Când o să ajungem la clustere, capitole gen agricultura, gen domenii care de multe ori statele membre le privesc din punct de vedere al concurenței, al competitivității, anume noi aici credem că România ne va ajuta foarte mult fiind absolut imună la această abordare că suntem concurenți. Deci mai degrabă este un suport frățesc și de parteneri, care nu putem să-l avem cu alte state. Deci iată, când e vorba de negocieri care în sensul, dacă doriți, comercial al cuvântului înseamnă negociere, aici ar fi foarte util acest lucru. Din informația care am eu, noi până când nu avem pus pe un proces larg sau pe un randament înalt, anume colaborarea pe această dimensiune și eu cred că nu e din cauza României, e din cauza faptului că pe dimensiunea guvernamentală, în primul rând la Chișinău, nu se conștientizează în deplină măsură cât de important este suportul României pe această dimensiune. Noi am discutat inclusiv și în Parlament cu varii ocazii atât ce, cum negociați voi sau cum, ce aveți voi pe agendă în discuțiile cu negociatorii de la UE pe dimensiunea agricultură, cote, piscicultură, multe lucruri dar dacă am zis piscicultură ni se comunică în felul următor: ”Știți, noi nu avem piscicultură și nu avem ce negocia.” Acestea sunt lucruri care un pic denotă handicap enorm la înțelegerea, în ce constă procesul de negocieri și ce vom avea în final dacă noi etapa aceasta o să o ignorăm în asemenea mod.
De aceea rugăm, încurajăm și ne adresăm partenerilor din România să vină cu expertiza dumneavoastră, repet, atât pe experiența pozitivă cât poate și pe cea care o considerați din perspectiva prezentului, nu chiar mai de succes în acea perioadă de negociere.
EcoPolitic: Aveți prieteni în România?
Ion Chicu: Sigur că am prieteni în România. Eu am lucrat o parte din timp din 2011 până în 2017 la Banca Mondială pe dimensiunea finanțelor publice. Am interacționat cu mai mulți colegi de acolo și avem o relație destul de bună. Eu, apropo, ca și colega mea din fracțiune, care este tot reprezentant al partidului pe care îl reprezint, dumneai și-a făcut studiile la Universitatea din București. Eu am finalizat ASE București în 94 studiile. Am avut așa se numea practica aceasta de stat. Cunoscuți, prieteni, discutăm și ne ajută foarte mult această cooperare și comunicare.
EcoPolitic: Un mesaj pe care, că ați folosit de pe maluri și așa mai departe, consider că e potrivit, sau cel puțin eu pe cine intervievez, îi dau posibilitatea să transmită un mesaj atât celor dintr-o parte a Prutului, cât și celor din cealaltă parte a Prutului, adică românilor și moldovenilor sau românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Ion Chicu: Noi privim procesul de integrare europeană a Republicii Moldova inclusiv din perspectiva eliminării acelei bariere pe care o avem noi între maluri, pentru că este hotar, este frontieră. Cu cât mai repede noi accedem în Uniunea Europeană, cu atât mai repede această barieră între noi decade cu toate efectele și consecințele respective, cum nu este hotar de facto între alte state membre. Trebuie să facem acest lucru, să înțelegem că este o oportunitate istorică ca să scoatem această barieră între noi, cum am spus, pentru cooperarea economică, culturală, socială. Asta înseamnă foarte, foarte multe.
Eu îmi amintesc, poate dacă o să revin la acea întrebare de colaborare și cooperare. Eu îmi amintesc, când a fost votat în Parlament acel Guvern în noiembrie 2019, am revăzut lista activelor statului pasibile pentru privatizare și vreau să vă spun că imediat am remis-o și Ambasadei României, m-am întâlnit cu președintele Asociației Investitorilor Români în Republica Moldova și i-am oferit-o. Deci, statul Republica Moldova are încă active care ar putea fi utilizate inclusiv pentru construcția podurilor economice, stabilirea podurilor economice. De atunci, bineînțeles, s-au făcut multe lucruri. Și atunci când vorbim de portul internațional liber de la Giurgiulești, care îl avem noi, da, știți de tranzacția asta. Eu, de exemplu, am votat pentru aceasta în Parlament, chiar dacă sunt din opoziție. Și în pofida speculațiilor. Deci cu cât mai multă cooperare facem transfrontaliere pe această dimensiune, cu atât mai repede o să eliminăm acea barieră.
Mesajul pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului este unul foarte, foarte clar. Viața mai frumoasă aici putem să ne-o facem doar noi. Trebuie să cooperăm, să conlucrăm și niciodată să nu punem interesele de partid, politice mai presus decât ceea ce ne leagă pe noi în afara politicii. Merg foarte des în România, îmi place foarte mult să merg la Mănăstirea Putna, acolo îmi regăsesc liniștea sufletească și mai discutăm cu apropiații noștri din România și cu toții înțelegem că o să treacă partidele, o să treacă politică, o să treacă tot, dar noi o să rămânem, o să vorbim aceeași limbă frumoasă, o să avem aceeași scriitori, poeți, o să avem aceiași oameni care ne-au proslăvit în toată lumea, indiferent că e vorba de muzică, că e vorba de inginerie sau multe, multe alte lucruri.
Asta trebuie să fie piatra de fundament și, cum zicem noi, temelia existenței noastre în continuare. Încă o dată vă mulțumesc pentru această oportunitate de a mulțumi României, poporului român pentru toată asistența pe care ne-o acordați, fie pe dimensiunea integrării europene, fie pe alte aspecte foarte importante.
Iulian Ionescu EcoPolitic: Mulțumesc și doar un mic aspect. Ați vorbit de Mănăstirea Putna și am văzut că aveți și pe Ștefan cel Mare aici. E ca și cum avem o dimensiune comună până la urmă.
Ion Chicu: Desigur, da, avem o dimensiune comună și vedeți în centru Chișinăului monumentul lui Ștefan cel Mare. Acest simbol este printre puținele care nimeni din Republica Moldovei, indiferent ce preferințe are, nu le poate pune dubii, merge și rus și ucrainean, bineînțeles și noi toți mergem acolo și ne închinăm pentru că toți înțeleg cine a fost marele Ștefan cel Mare și Sfânt, iar Mănăstirea de la Putna într-adevăr este locul în care ne adunăm, mergem și ne amintim de acel care a fost cel mai mare domnitor al Moldovei.
Iulian Ionescu EcoPolitic: Mulțumesc încă o dată și mult succes!
