Expunerea la stresul cauzat de schimbările din ultimele luni, modificările stilului de viață, efectele carantinării și ale izolării, problemele legate de bani și incertitudinea unui loc de muncă, nesiguranța viitorului, lipsa contactelor sociale pot duce la epuizare psihică și pot deveni factori de declanșare a depresiei. Iar periada sărbătorilor de iarnă poate îngreuna și mai multe starea de spirit, ca urmare a distanțării de cei dragi. News București a stat de vorbă cu Iulia Stoian, psihoterapeut, analist comportamental în cadrul Centrului Bellanima și a aflat ce trebuie să facem ca să ne îngrijim mintea în această perioadă, ce soluții există pentru a aborda sărbătorile de iarnă în context pandemic.
”Ceea ce ni s-a întâmplat tuturor în ultimul an are un impact puternic asupra stării noastre. Însă, acest impact poate fi atenuat de felul în care ne raportăm la această situație, de felul în care gândim despre ce ni se întâmplă”, a explicat Iulia Stoian, întrebată despre ce trebuie să facem pentru a ne îngriji mintea în această perioadă. Aceasta a adus în discuție termenul de ”reziliență”, un proces de adaptare la evenimente traumatice astfel încât persoana să dezvolte abilități de adaptare noi.
”Creștem astfel șansele să nu cădem pradă disperării, depresiei, anxietății sau altor dificultăți psihice”, a menționat aceasta.
Rezistă ”spiritul Crăciunului” pe timp de pandemie?
Iulia Stoian este de părere că, dacă oamenii se folosesc de abilitatea de a schimba modul în care gândesc despre o situație,aceștia pot face din această situație o ocazie de a resemnifica ce înseamnă pentru fiecare spiritulsărbătorilor.
”Putem ”transforma’’ apatia în vigoare si teama în curaj. Concret, în loc să ne gândim la aceste sărbători având în vedere lucrurile pe care nu le putem face din cauza pandemiei, putem să ne gândim la ele uitându-ne la lucrurile pe care le putem face. Timpul pe care înainte îl petreceam alergând după cadouri și cumpărături, facând pregătiri pentru petreceri mari, mergând în vizite va fi acum timp liber pe care îl putem dedica odihnei, relaxării, studiului, pasiunilor noastre, familiei sau persoanelor foarte apropiate”, a precizat specialistul.
În același timp, aceasta atrage atenția că distanțarea fizică nu înseamnă și distanțare emoțională. Astfel, putem să păstrăm legătura cu prietenii, cu părinții sau bunicii la telefon sau prin apeluri video.
”Au apărut și asa-zisele ”petreceri online’’ organizate pe diferite platforme de videocall: un grup de prieteni ”stau la o bere’’ și povestesc. Pană și companiile organizează petreceri online sau ”întâlniri la cafea’’.”, explică aceasta.
Vezi mai jos interviul integral:
”Oamenii sunt panicați de ideea că la un moment dat lucrurile vor reveni la normal și că nu se vor putea readapta
News Bucuresti: Cum au resimțit românii și cum resimt în continuare, din punct de vedere psihic, pandemia de coronavirus? Care sunt cele mai afectate categorii de vârstă și care sunt motivele?
Iulia Stoian: La începutul pandemiei am putut observa mai multe tipuri de reacții: negarea, panica și foarte rar acceptarea. Oamenii aduceau în discuție probleme ce țin de gestionarea timpului, performanță scăzută la job sau la școală, pierderea motivației și a speranței, temeri legate de situația financiară, de o posibilă infectare sau infectarea unei persoane apropiate, probleme în relația de cuplu și în relația cu copiii. Aceste temeri se mențin încă, însă, în această perioadă, o mare parte dintre ei au învățat cum pot gestiona mai bine situația și s-au adaptat. Totuși, resimt în continuare sentimentul de incertitudine, de captivitate, de oboseală, frustrare și lipsa răbdării. S-a întâmplat să întâlnesc și situații când oamenii sunt panicați de ideea că la un moment dat lucrurile vor reveni la normal și că nu se vor putea readapta.
Din ce am putut observa la pacienții tratați de mine, cei mai afectați sunt adulții și bătrânii. Motivele pentru acest fapt pot fi ușor observate dacă ne uităm la posibilii factori declanșatori ai depresiei. Probabilitatea ca un bătrân sau un adult să se confrunte cu boli grave, decesul unei persoane dragi, dificultăți financiare, singurătatea, stresul, probleme legate de relații este mai mare decât în cazul tinerilor sau adolescenților. În plus, ultimele două categorii de vârstă menționate pot fi mai flexibile, se pot adapta mai ușor (reziliența poate apărea mai ușor).
News Bucuresti: Cum ne poate afecta carantina, izolarea, lipsa socializarii, distanța față de colegi?
Iulia Stoian: Vorbim despre depresie, anxietate, sindrom de stres post traumatic sau dependențe (alcool, substanțe psihoative, gaming), comportamente agresive. În această perioadă am vazut din pacate și mai multe cazuri de violență în familie/violență împotriva femeilor și/sau copiilor.
Lucrurile sunt și mai complicate în cazul carantinei care implică restricționarea libertății de mișcare, fie în afara localității, fie în afara casei (uneori în propria casă atunci când vorbim despre persoane diagnosticate pozitiv și care împart locuința cu alte persoane), fie în afara centrelor specializate de carantinare.
Dintre cei cu care lucrez, lipsa socializării și distanța față de colegi i-a afectat în mod special pe adolescenți și mai ales pe copii. În dezvoltarea copiilor este crucială socializarea, mediul structurat de la școală, interacțiunea directă cu colegii și cu profesorii. Am văzut tot mai des copii și adolescenți care își petrec foarte mult timp în fața ecranelor și care, deși ar avea ocazia să se întâlnească cu prietenii, nu mai găsesc sensul pentru că oricum ‘’se văd’’ când joacă împreună un joc online și care, atunci când sunt nevoiți să oprească un joc au reacții foarte agresive, asemănătoare cu cele dintr-un sevraj. Dacă facem referire la tinerii și copiii cu autism atunci lucrurile sunt și mai complicate. În cazul lor vorbim despre o posibilă stagnare în evoluție sau chiar o involuție.
”Impactul pandemiei poate fi atenuat de felul în care ne raportăm la această situație”
News Bucuresti: Ce trebuie să facem ca să ne îngrijim mintea în această nouă realitate pandemica?
Iulia Stoian: Ún celebru scriitor, Aldous Huxley, spunea că ‘’ceea ce trăiești nu este ceea ce ți se întâmplă, este ceea ce faci cu ce ți se întâmplă’’. În psihologie auzim des expresia ești ceea ce gândești. Întâlnim acest mesaj adresat până și copiilor. În desenele animate terapeutice ‘’Retman’’ copiii învață ‘’ Marea Lege a Fericirii’’: fericirea ta depinde de cum gândeşti despre lucrurile care ţi se întâmplă, nu de ceea ce ţi se întâmplă.
Desigur, ceea ce ni s-a întâmplat tuturor în ultimul an are un impact puternic asupra stării noastre. Însă, acest impact poate fi atenuat de felul în care ne raportăm la această situație, de felul în care gândim despre ce ni se întâmplă.
Un element esențial este reziliența. Aceasta reprezintă capacitatea fiecărei persoane de a reveni la o stare de echilibru, de a se adapta la schimbările și evenimentele negative de viață. Este ceva ce avem cu toții, este un sistem fundamental de răspuns la stres, sistem care a evoluat de-a lungul a milioane de ani și pe care îl avem în comun cu alte animale, trebuie doar sa îl conștientizăm si să îl stimulăm. Reprezintă un proces de adaptare la evenimente traumatice astfel încât persoana să dezvolte abilități de adaptare noi. Creștem astfel șansele să nu cădem pradă disperării, depresiei, anxietății sau altor dificultăți psihice.
”Să ne concentrăm pe lucrurile asupra cărora avem control!”
News Bucuresti: Ce soluții există în perioadă de restricții? Ce ocupații trebuie să găsim?
Iulia Stoian: Să ne concentrăm pe lucrurile asupra cărora avem control! În situații de criză putem avea tendința să ne gândim cum ar fi fost dacă nu s-ar fi intamplat așa. Pentru a evita să devenim copleșiți de situație, este important să fim ancorați în prezent, să conștientizăm lucrurile care încă sunt în controlul nostru și să facem mici acțiuni în acea direcție.
Să ne reconectăm cu valorile noastre și, în funcție de acestea, să ne stabilim un scop. Apoi să ne implicăm în activități care ne aduc mai aproape de acel scop.
Este foarte important să fim conștienți de gândurile, emoțiile, stările noastre și să comunicăm cu persoanele apropiate, în care avem încredere. Încurajez de obicei părinții să își ajute copiii să-și exprime gândurile și emoțiile prin cuvinte pentru a diminua comportamente neadecvate. Exprimarea verbală este un mecanism important de reglare a emoțiilor, copilul are o autonomie mai mare când poate spune ”mă simt nervos pentru ca la scoală am primit multe teme’’ decât sa arunce pe jos caietele și sa țipe. La fel și adulții, capătă mai mult control asupra propriilor stări emoționale atunci când vorbesc despre ele.
In ceea ce priveste rutina zilnică, este important ca să fim atenți la alimentație, să facem mișcare (se recomandă minim 30 de minute în fiecare zi), să facem tot posibilul ca să ne culcăm la aceeași oră și să ne trezim la aceeași oră (ideal este să dormim cel puțin 8 ore pe noapte), să ne începem ziua cu ”un moment al nostru’’ în care putem să medităm, să facem un exercițiu de relaxare sau pur și simplu să ne bem cafeaua în liniște; inclusiv daca notăm într-o agendă principalele lucruri pe care vrem să le facem în ziua respectivă ne poate aduce un sentiment de control.
Distanțarea fizică nu înseamnă și distanțare emoțională. Putem să păstrăm legătura cu prietenii, cu părinții sau bunicii la telefon sau prin apeluri video. Au apărut și asa-zisele ”petreceri online’’organizate pe diferite platforme de videocall: un grup de prieteni ”stau la o bere’’ și povestesc. Pană și companiile organizează petreceri online sau ”întâlniri la cafea’’.
News Bucuresti: Multe persoane au menționat că și-au pierdut spiritul Crăciunului din cauza restricțiilor pe timp de pandemie. Cum trebuie să abordăm sărbătorile de iarnă în context epidemic?
Iulia Stoian: În perioada sărbătorilor este cu atât mai dificil de suportat această distanțare fizică și frustrarea resimțită din cauza restricțiilor crește, spiritul sărbătorilor își face timid loc printre acestea. Cuvântul Spirit provine din latinescul, spiritus însemnând „suflare”, dar, de asemenea, „spirit, suflet, curaj, vigoare”. Dacă punem în aplicare ideea de la care am pornit și ne folosim abilitatea de a schimba modul în care gândim despre o situație, putem face din această situație o ocazie de a resemnifica ce înseamnă pentru fiecare dintre noi acest spirit al sărbătorilor.
Și putem ”transforma’’ apatia în vigoare si teama în curaj. Concret, în loc să ne gândim la aceste sărbători având în vedere lucrurile pe care nu le putem face din cauza pandemiei, putem să ne gândim la ele uitându-ne la lucrurile pe care le putem face. Timpul pe care înainte îl petreceam alergând după cadouri și cumpărături, facând pregătiri pentru petreceri mari, mergând în vizite va fi acum timp liber pe care îl putem dedica odihnei, relaxării, studiului, pasiunilor noastre, familiei sau persoanelor foarte apropiate.
News Bucuresti: Cu cât a crescut numărul persoanelor care se află în depresie față de anul trecut?
Iulia Stoian: Nu am făcut o statistică dar este evident că în această perioadă am în terapie mult mai multe persoane care se confruntă cu depresia. Pentru o parte dintre ei, această pandemie doar a accentuat stările depresive deja existente și pe alții chiar i-a ajutat să conștientizeze că suferă de această tulburare.
News Bucuresti: Care sunt factorii declanșatori în ceea ce priveste depresia, mai ales în această perioadă?
Iulia Stoian: Factorii declanșatori ai depresiei pot fi: o schimbare majoră în viață, dificultăți financiare, probleme legate de relații (familie, despărțire, divorț), decesul unei persoane dragi, nașterea unui copil (depresie postpartum), singurătatea, stresul, consumul de alcool sau droguri, diverse boli grave. Practic, în această perioadă a pandemiei toți acești factori pot fi prezenți în viața noastră.
Ce trebuie să facem pentru a nu cădea în depresie
News Bucuresti: Care sunt simptomele? Ce trebuie să ne îngrijoreze?
Iulia Stoian: Elementele care ne pot indica faptul că ne confruntăm cu o depresie sunt: senzația de energie scăzută sau de oboseală continuă, puseuri de plâns, impresia de captivitate sau blocare într-o situație, tendința de autocritică sau de judecare cu asprime a sinelui, pierderea interesului față de o serie de lucruri care anterior făceau plăcere, revenirea perpetuă la ceva din trecut – o situație, o decizie, o experiență care nu dă pace, îngrijorări cu privire la viitor și care par a se transforma în lipsă de speranță, lipsa interesului față de sex sau alte plăceri, dorința de însingurare și retragerea din interacțiuni sociale și convingerea că propria persoană e lipsită de valoare.
News Bucuresti: Există situații în care o persoană se poate afla în depresie și nu își dă seama de acest lucru? Ce trebuie să facă în această situație?
Iulia Stoian: Pot fi situații în care nu ne dăm seama că ne confruntăm cu depresia. Este important să fim atenți la propriile stări și să fim cât mai sinceri cu noi, să nu cădem în capcana în care negăm dificultățile cu care ne confruntăm și găsim explicații cu care să ne amăgim. Cu cât conștientizăm mai devreme că ne confruntăm cu această problemă și cerem ajutorul, cu atât avem șanse mai mari să ne reechilibrăm.
News Bucuresti: Ce programe a demarat Centrul Medical Bellanima pentru această perioadă specifică cu scopul de a își ajuta pacienții?
Iulia Stoian: În primul rând, am luat toate măsurile necesare pentru cei care vin în clinică, astfel încât, prin păstrarea măsurilor de protecție și igienă impuse, să oferim un spațiu sigur, confortabil și care diminuează stările de anxietate create de pandemie.
De asemenea, majoritatea ședințelor care nu impun prezența obligatorie în clinică, se pot susține online. În scurt timp, clienții Bellanima vor putea accesa clinica virtuală, unde vor avea spațiul lor dedicat atât desfășurării consultațiilor, cât și gestionării documentelor medicale.
În ceea ce privește intervenția de specialitate, pe lângă sesiunile de psihoterapie și consultațiile medicale standard, desfășurăm mai multe webinare dedicate perioadei actuale, abordând cu precădere subiecte de interes pentru cupluri, părinți sau aparținători și persoanele singure, care se simt depășite de situație. De asemenea, punem la dispoziție o linie telefonică de tip helpline la care angajații diferitelor companii din România pot să contacteze un specialist pentru a beneficia de consiliere psihologică, în vederea depășirii situației de eventuală criză.
