Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene.
Preşedintele României a adresat felicitări Preşedinţiei franceze a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse şi rezultatele obţinute în avansarea agendei europene, într-o perioadă fără precedent generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
În cadrul întrevederii, au fost abordate, în principal, temele de actualitate care se vor afla pe agenda reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie, respectiv evoluţiile de securitate şi sprijinul acordat Ucrainei, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia economică, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest. Au fost, de asemenea, prezentate principalele obiective urmărite la viitorul Summit NATO de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.
Iohannis a subliniat faptul că atât reuniunea Consiliului European, cât şi Summitul NATO din această lună vor reprezenta repere importante în ceea ce priveşte abordarea agendei europene şi globale complexe, marcate de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia la nivel politic, economic şi social.
Preşedintele României s-a referit la rezultatele recentei vizite efectuate la Kiev, alături de Preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, de Cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz, şi de Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene, Mario Draghi, subliniind că acesta a fost un demers comun, prin care s-a reafirmat unitatea europeană şi angajamentul european solid pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în multiple planuri.
Klaus Iohannis s-a referit şi la discuţiile substanţiale avute cu acest prilej cu Preşedintele Ucrainei, Volodâmâr Zelenski, care s-au axat pe modalităţi concrete de a ajuta în continuare Ucraina în faţa agresiunii ruse, de a sprijini efortul de reconstrucţie, ulterior restabilirii păcii, şi cel în plan logistic în ceea ce priveşte exporturile de cereale.
Preşedintele a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru Ucraina, încă din primele zile ale agresiunii ruse. S-a referit, în acest sens, la ajutorarea celor peste 1,25 de milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontierele României de la începutul războiului, la mecanismele de integrare pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei puse la dispoziţia refugiaţilor ucraineni, la Centrul logistic internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare de la Suceava, precum şi la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina către pieţele internaţionale, prezentând măsurile recente adoptate de România.
Totodată, Klaus Iohannis a reiterat necesitatea continuării sprijinului statelor membre UE pentru Republica Moldova, ţară profund afectată de războiul din Ucraina. În acest sens, Preşedintele României a exprimat speranţa că, prin Conferinţa Donatorilor pentru Republica Moldova, pe care România o va găzdui în luna iulie, în continuarea celei organizate în luna aprilie la Berlin, se va reuşi mobilizarea unui important sprijin financiar pentru această ţară.
Un subiect de interes particular a vizat cererile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei. Preşedintele României a salutat Opiniile publicate recent de Comisia Europeană, care recomandă recunoaşterea perspectivei celor trei state de a deveni membre UE, precum şi acordarea statutului de candidat pentru Ucraina şi Republica Moldova, cu înţelegerea îndeplinirii anumitor paşi. Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat, totodată, că ţara noastră continuă activ demersurile pentru o decizie şi un semnal politic pozitive şi puternic la Consiliul European de săptămâna aceasta în favoarea celor trei state, în linie cu recomandările Comisiei Europene.
De asemenea, el a subliniat necesitatea de a continua angajamentul faţă de avansarea politicii de extindere, în acord cu meritele proprii, pentru candidaţii care se află deja în acest proces. În acest sens, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că organizarea reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest, din 23 iunie, este un moment oportun pentru reafirmarea angajamentului clar şi activ al Uniunii Europene faţă de regiune, ca abordare geopolitică, într-un context dificil.
Preşedintele a abordat şi perspectivele economice la nivel european, cu accent pe importanţa adoptării şi implementării unor măsuri rapide şi coordonate, dând exemplu actuala propunere a Comisiei Europene RepowerEU, menită să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, în strânsă corelare cu cele din PNRR.
Iohannis a evocat deciziile cruciale care vor trebui adoptate cu prilejul Summitului NATO de la Madrid, privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe întregul Flanc Estic, în mod unitar şi pe termen lung, şi abordarea ambiţioasă în formularea Noului Concept Strategic, care să reflecte noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele. De asemenea, Preşedintele României a exprimat susţinerea fermă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.
La finalul reuniunii, Klaus Iohannis a transmis succes viitoarei Preşedinţii cehe a Consiliului UE, care va debuta la 1 iulie 2022.
