Muzeul Naţional de Artă al României şi Institutul Polonez din Bucureşti prezintă publicului bucureştean, într-un loc simbolic pentru români, o expoziţie despre istoria sindicatului „Solidaritatea” din Polonia anului 1989. „A 40-a aniversare a revoluţiei Solidaritatea” poate fi urmărită în aer liber, până pe 10 septembrie 2020, fiind expusă pe gardul fostului Palat Regal, chiar în vecinătatea Pieţei Revoluţiei.
Expoziţia este realizată la aniversarea a 40 de ani de la înfiinţarea sindicatului „Solidaritatea” din Polonia, care a contribuit la căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est.
Condusă de „Solidaritatea” prin metode paşnice, revoluţia din 1980 a dus la căderea comunismului în Polonia în vara anului 1989. De asemenea, a provocat o avalanşă care a afectat întregul aşa-numit bloc estic şi s-a încheiat cu căderea Zidului Berlinului, iar mai târziu cu sfârşitul dictaturii lui Nicolae Ceauşescu în România.
Sindicatul Independent Autocefal „Solidaritatea” a fost înregistrat oficial la 17 septembrie 1980, datorită unui val mare de greve muncitoreşti, şi a adunat în momentul său de vârf 10 milioane de polonezi. Sindicatul a dat speranţă pentru o viaţă demnă, mai bună, în libertate.
Marea mişcare socială „Solidaritatea”, la conducerea căreia s-a aflat Lech WaĹÄsa, a ajutat oamenii să se organizeze şi să-şi exprime dorinţele, iar autorităţile comuniste din ţară au obligat ţara să negocieze şi să încheie acorduri cu sindicaliştii. Sloganul „nu există libertate fără solidaritate” a devenit mesajul unei revoluţii paşnice şi a rămas în mintea polonezilor ani de zile.
Datorită determinării a mii de oameni, în 1989 Polonia a devenit prima ţară a aşa-numitului bloc estic, în care, urmare a discuţiilor de la „Masa rotundă”, s-a ajuns la un acord ce a determinat organizarea de alegeri parlamentare parţial libere şi prăbuşirea sistemului comunist. Alte ţări au urmat calea Poloniei.
Expoziţia „A 40-a aniversare a revoluţiei Solidaritatea”, pregătită în versiunea în limba română de Institutul Polonez din Bucureşti, poate fi văzută pe gardul MNAR de pe Calea Victoriei nr. 49-53 din Bucureşti, între 24 august şi 10 septembrie 2020, iar apoi, până la sfârşitul lunii septembrie, pe gardul Muzeul Colecţiilor de Artă din Calea Victoriei nr. 111.
