Locurile de muncă pentru care sunt solicitate competenţe de inteligenţă artificială au crescut cu 69% în ultimii cinci ani, comparativ cu un avans de 9% al pieţei totale a muncii, ceea ce înseamnă un ritm de creştere de aproape opt ori mai rapid, relevă studiul PwC AI Jobs Barometer 2026, publicat marţi.
Potrivit analizei bazată pe mai mult de un miliard de anunţuri de angajare din 27 de teritorii, AI favorizează dezvoltarea rolurilor „profesionalizate”, în care tehnologia automatizează sarcinile de rutină şi amplifică importanţa expertizei umane, precum şi a rolurilor „democratizate”, în care activitatea devine mai accesibilă pentru persoane fără experienţă avansată.
Datele arată că oferta pentru rolurile „profesionalizate” creşte de două ori mai rapid decât pentru cele „democratizate”, iar salariile aferente acestora avansează cu 42% mai mult.
„Inteligenţa artificială redefineşte modul în care companiile creează valoare şi îşi dezvoltă oamenii. Diferenţa dintre lider şi restul nu mai este dată de cine automatizează mai mult, ci de cine reuşeşte să combine AI cu abilităţi umane pentru a inova şi a deschide pieţe noi, iar acest decalaj de productivitate şi creştere se adânceşte de la un an la altul”, a declarat Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie, PwC România.
Conform studiului, locurile de muncă pentru care sunt solicitate competenţe de inteligenţă artificială, precum prompt engineering sau machine learning, au înregistrat o creştere de 69% în ultimii cinci ani, comparativ cu un avans de 9% al pieţei totale a muncii.
Analiza evidenţiază şi schimbări importante în cazul poziţiilor de început de carieră. Pe baza a 2,4 milioane de anunţuri de angajare entry-level din Statele Unite, PwC a constatat că rolurile cu expunere ridicată la AI solicită tot mai frecvent competenţe asociate nivelurilor superioare de experienţă, precum leadershipul, creativitatea şi capacitatea de judecată.
Numărul posturilor entry-level cu cea mai mare expunere la AI a crescut cu 35% din 2019, în timp ce celelalte locuri de muncă destinate juniorilor s-au redus cu 10%.
„Paradoxul pe care îl creează AI este că le cere angajaţilor juniori să gândească strategic încă din prima zi, deşi le ia tocmai sarcinile prin care, în mod tradiţional, învăţau meseria. Pentru companii, asta înseamnă că vechile programe de formare nu mai sunt suficiente, iar dezvoltarea talentelor trebuie regândită dacă vor să aibă specialiştii de care vor avea nevoie peste cinci sau zece ani”, a explicat Gabriel Voicilă.
Raportul mai relevă că firmele cu expunere ridicată la AI înregistrează performanţe superioare din perspectiva productivităţii, ocupării forţei de muncă şi salariilor. Astfel, companiile din sectoarele cu cea mai mare expunere la AI au consemnat o creştere medie a productivităţii de 34% în 2025 faţă de 2018, comparativ cu 24% în cazul companiilor cu expunere redusă.
În acelaşi timp, primele 20% dintre companiile cu cea mai mare expunere la AI au raportat o creştere a productivităţii muncii de 163% faţă de 2018, de aproape cinci ori peste media companiilor cu expunere ridicată la această tehnologie.
Totodată, companiile cu cea mai mare expunere la AI au înregistrat o creştere a numărului de angajaţi de 52% în 2025, raportat la nivelurile din 2018, faţă de 36% în cazul companiilor cu expunere redusă.
Potrivit PwC, angajaţii care deţin competenţe în domeniul inteligenţei artificiale beneficiază de salarii cu 62% mai mari, în medie, decât cei pentru care astfel de competenţe nu sunt solicitate. Cele mai mari creşteri ale cererii pentru joburi care necesită competenţe AI au fost consemnate în sectoarele tehnologie, media şi telecomunicaţii, precum şi în serviciile profesionale.
Sursa: Agerpres
