Kabul, capitala Afganistanului, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de apă din lume. Potrivit unui raport al ONG-ului internațional Mercy Corps, nivelul apelor subterane a scăzut cu până la 30 de metri în ultimii 10 ani, din cauza urbanizării accelerate și a efectelor schimbărilor climatice.
- Situația este atât de critică încât, dacă ritmul actual de consum nu se schimbă, toate acviferele orașului ar putea seca complet până în anul 2030, potrivit The Guardian.
Forajele – principala sursă de apă potabilă pentru cei aproximativ 7 milioane de locuitori ai capitalei – nu mai fac față cererii. Aproape jumătate dintre ele au secat, iar extragerea apei depășește reîncărcarea naturală cu 44 de milioane de metri cubi anual. Consecințele sunt dramatice: lipsa apei riscă să alimenteze valuri de migrație internă și internațională.
„Aceasta este o amenințare existențială. Dacă nu se iau măsuri urgente, orașul ar putea deveni nelocuibil”, avertizează Dayne Curry, director al Mercy Corps în Afganistan.
Apă contaminată și scumpă: lupta zilnică a locuitorilor din Kabul
Problemele nu se opresc la penurie. Un alt pericol major este contaminarea apei. Potrivit aceluiași raport, până la 80% din rezervele de apă subterană din Kabul sunt nesigure, fiind poluate cu reziduuri din canalizare, arsenic și săruri în exces.
Accesul la apă a devenit o luptă zilnică. Unele gospodării ajung să cheltuie până la 30% din venituri doar pentru a-și asigura o cantitate minimă. „Nu avem apă de calitate, iar costurile cresc de la o săptămână la alta”, spune Nazifa, o profesoară din cartierul Khair Khana. Deja multe familii s-au îndatorat pentru a putea cumpăra apă de la cisterne private, unde prețurile au explodat.
Explozia populației, haosul administrativ și lipsa fondurilor agravează criza
Populația Kabulului a crescut de șapte ori în doar două decenii – de la mai puțin de un milion de locuitori în 2001, la peste șapte milioane astăzi. Infrastructura nu a ținut pasul, iar regimul taliban a blocat multe inițiative externe. Programele ONU pentru apă și canalizare sunt grav subfinanțate: doar 8,4 milioane de dolari din cele 264 necesare au fost alocate până acum.
Mai mult, fonduri de peste 3 miliarde de dolari destinate Afganistanului au fost înghețate după revenirea talibanilor la putere, iar reducerea masivă a sprijinului financiar din partea SUA sub administrația Trump a lăsat un gol uriaș.
Soluții există, dar timpul se scurge
Unul dintre proiectele care ar putea schimba situația este aducțiunea de apă din râul Panjshir, care ar putea aproviziona două milioane de oameni. Proiectarea este finalizată, dar guvernul taliban caută investitori pentru a acoperi costurile – estimate la 170 de milioane de dolari.
„Nu mai este timp de amânări. Dacă nu acționăm acum, Kabulul va rămâne fără apă”, avertizează dr. Najibullah Sadid, expert în resurse de apă. El subliniază că oamenii din Kabul sunt dispuși să investească din puținul pe care îl au pentru o soluție sustenabilă, dar au nevoie de sprijin internațional real.
