Marcel Spatari, deputat in Parlamentul Republicii Moldova și fost presedinte al Comisiei pentru integrare europeana, a acordat un interviu ecopolitic.ro, în cadrul proiectului „Asistenta oferita de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE) a Republicii Moldova”, proiect finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, în cadrul căruia a spus ca „sprijinul este important și atunci când vorbim pe platforme internaționale europene, când mergem la conferințele Comisiilor pentru Afaceri Europene. Acolo, delegația din România este întotdeauna foarte vocală în a ne susține și de fiecare dată în luările de cuvânt deputații, senatorii din România, sprijină accelerarea progresului de aderare pentru Republica Moldova.”
- Marcel Spatari: Noi avem experți din România care ne ajută pe implementarea unor legi-cadru foarte importante, de exemplu un subiect care știu că în România a fost discutat foarte mult și din nefericire nu a fost dus până la capăt în timpul necesar, Legea salarizării unitare în sectorul bugetar.
Iulian Ionescu EcoPolitic: Bun găsit și mulțumim pentru găzduire, într-o perioadă destul de dificilă, de asta mă mai repet și vă mulțumesc pentru faptul că ați acceptat să ne acordați un interviu în legătură cu perioada de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova. De fapt procesul de aderare și avem un subiect destul de interesant, atât pentru noi cât și pentru dumneavoastră în sensul în care dorim să aprofundăm subiectul asistenței oferite de România în acest proces de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova.
Marcel Spatari: Bine ați venit la Parlamentul Republicii Moldova!
Iulian Ionescu EcoPolitic: Mă gândesc în calitate de reprezentant al Parlamentului Republicii Moldova, domnule Marcel Spatari, mai ales că ați fost președinte al Comisiei Parlamentare pentru Integrare Europeană, ce ne puteți spune despre relația cu Parlamentul României și inclusiv pentru legiferare și implementarea acquis-ului comunitar?
Marcel Spatari: Avem o relație foarte apropiată. Parlamentul nostru are un grup de prietenie cu Parlamentul României, cu ambele camere și atât deputații cât și senatorii din România ne-au vizitat la Chișinău. Noi am fost la București. Sprijinul diplomatic este foarte important în procesul de aderare pentru că, bineînțeles, avem un volum de transpunere a legislației europene care este foarte amplu și necesită multe resurse. Dar pe lângă transpunerea acquis-ului comunitar e important să avem și sprijin politic pentru că deciziile de deschidere a negocierilor, de închidere a capitolelor de negocieri și într-un final desemnarea tratatului de aderare, sunt luate de politicieni în baza rapoartelor tehnice ale Comisiei Europene, dar de politicieni. De aceea, sprijinul este important și atunci când vorbim pe platforme internaționale europene, când mergem la conferințele Comisiilor pentru Afaceri Europene. Acolo, delegația din România este întotdeauna foarte vocală în a ne susține și de fiecare dată în luările de cuvânt deputații, senatorii din România, sprijină accelerarea progresului de aderare pentru Republica Moldova.
EcoPolitic: Am observat, am citit într-o declarație a dumneavoastră că ați pledat, de exemplu, la reuniunea COSAC de la Dublin.
Marcel Spatari: COSAC asta înseamnă conferința Comitetelor pentru Afaceri Europene din statele membre. Și în România și în alte state membre, aceste comisii parlamentare se numesc pentru afaceri europene. În Republica Moldova, nefiind de stat membru, noi avem Comisie pentru Integrare Europeană.
EcoPolitic: Tocmai pe acest subiect aș vrea să punctăm câteva lucruri pentru că dumneavoastră ați spus, ați pledat pentru accelerarea procesului de aderare, asta înseamnă o upgradare sau termenele le considerați că le puteți face mai devreme decât perioada asumată?
Marcel Spatari: Procesul de aderare se face pe mai multe paliere. În primul rând să începem cu cele trei criterii de la Copenhaga care sunt bazele procesului de aderarea a oricărei țări și România a trecut prin acest proces. În primul rând este criteriul politic care înseamnă funcționarea democrației, funcționarea statului de drept, a instituțiilor. Aici avem reforme începute de mulți ani, reforma justiției, vettingul judecătorilor și a procurorilor, reforma administrației publice, acum implementăm și o reformă teritorial-administrarivă. Sunt reforme foarte ample și trebuie să demonstrăm că democrația continuă să funcționeze în Republica Moldova, pentru că democrația a funcționat în ultimii ani, deși am avut mai ales deceniul trecut, probleme cu anumite forțe politice care au fost corupte și care au utilizat puterea pentru a se îmbogăți în mod fraudulos.
Al doilea criteriu este criteriul economic și aici trebuie să facem investiții și să arătăm un anumit grad de convergență spre nivelul mediului european de dezvoltare. Bineînțeles, suntem încă departe de media europeană pe indicator, pe produs intern pe cap de locuitor și așa mai departe, dar trebuie să arătăm o dinamică pozitivă, o creștere economică.
Și al treilea criteriu este criteriul legislativ, adică acel acquis comunitar pe care trebuie să îl transpunem și faptul că toată legislația este deja în limba română, care este limba de stat din Republica Moldova ne ajută, bineînțeles, și asta ne-a ajutat și în procesul de screening bilateral. Screening este proces de verificare a legislației noastre cu legislația europeană. Noi am început, de fapt, negocierile încă în 2024 și timp de un an și cinci luni, timp record, de altfel, dintre toate statele candidate, am reușit să verificăm toată legislația noastră în comparație cu legislația europeană și avem un program național de aderare, care de fapt e un plan legislativ pe 2 ani, care se încheie anul acesta în cea mai mare parte. Mai sunt câteva legi de transpus anul viitor, dar cred că peste 90% dintre legi sunt planificate până la sfârșitul acestui an și vom fi foarte pregătiți din punct de vedere legislativ, după care trebuie să arătăm că instituțiile funcționează și că aceste legi sunt implementate în practică.
Deci procesul nostru de aderare este pe de o parte politic și pe de altă parte tehnic. Din punct de vedere tehnic e mai degrabă vorba despre al treilea criteriu, cel legislativ, în care trebuie să arătăm că legile noastre sunt compatibile cu legile europene, directivele, regulamentele și așa mai departe. Și aici cred că vom fi gata anul viitor conform planului. Suntem într-o comunicare continuă și negociere cu Comisia Europeană de la Bruxelles. Anul viitor este un an crucial și pentru a arăta că legile nu sunt doar transpuse, ci și implementate în practică, adică agențiile, instituțiile de control și așa mai departe funcționează conform acestor norme, că avem sisteme informaționale care sunt integrate cu sistemele informaționale europene, că devenim membri în rețele europene, agenții, în programe europene, asta deja se întâmplă. Că ne integrăm pe dimensiunile care sunt necesare pentru a adera înainte de aderare.
După acest proces tehnic urmează decizia efectiv politică. În momentul în care Comisia Europeană spune că Republica Moldova este gata din punct de vedere tehnic să adere, decizia este în mâinile șefilor de stat și de guvern de a semna tratatul de aderare. Așa s-a întâmplat și în cazul României.
EcoPolitic: Și apropo de tehnic, aici pot să cer un exemplu pe această zonă de ajutor, că pe tehnic chiar e nevoie sau cel puțin experiența sau expertiza României în calendarul de aderare, cred că a fost de folos Republicii Moldova. V-aș ruga măcar un exemplu, două de ajutor tehnic.
Marcel Spatari: Noi avem experți din România care ne ajută pe implementarea unor legi-cadru foarte importante, de exemplu un subiect care știu că în România a fost discutat foarte mult și din nefericire nu a fost dus până la capăt în timpul necesar, Legea salarizării unitare în sectorul bugetar. În Republica Moldova noi avem o astfel de lege de mai mulți ani și anul acesta am pregătit o reformă amplă a acestei legi, deci practic o revizuire a tuturor funcțiilor, a claselor de salarizare și echipa care a implementat această reformă este o echipă de experți din România. Deci ne-au ajutat foarte mult pe implementarea acestei reforme. De fapt, reforma a fost pregătită câțiva ani.
Mai avem experți din România și pe alte domenii. Cred că fiecare minister a beneficiat în ultimii ani de expertiză de la ministerele de profil din România. Eu am fost anterior ministru al Muncii și Protecției Sociale.
Și în domeniul social, de asemenea, am avut o relație apropiată cu Ministerul din România și pe implementarea proiectelor europene am avut întâlniri cu ministrul Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene. Am făcut schimb de experiență. Noi avem un program foarte amplu de sprijin din partea UE pe proiecte de infrastructură, care a început anul trecut. E un program de finanțare, planul de creștere de 1,9 miliarde de euro pe trei ani, care ne permit să construim prima autostradă. Noi acum suntem la etapa de studiu de prefezabilitate, dar din aceste fonduri se vor construi primele tronsoane ale unei autostrăzi care va conecta Chișinău de Iași și alte proiecte majore de infrastructură, un parc pentru tehnologiile înalte, high-tech park, spital regional, reparația unor școli model, alte drumuri și alte investiții necesare pentru a asigura creșterea economică.
EcoPolitic: M-am gândit să întreb un lucru care mie mi se pare aproape că e o întrebare retorică, dar totuși o adresez. Aveți prietenii în România?
Marcel Spatari: Sigur că da. Eu am locuit mulți ani în România. Din 2010 până în 2012 am fost consultant, expert, economist pentru sindicatele din România. Deci n-am lucrat la sindicate, am oferit expertiză pentru sindicate, pentru dialogul social, pentru sindicatele europene. Am fost bazat la București și bineînțeles că am foarte mulți prieteni din România.
Iulian Ionescu EcoPolitic: Ce s-ar putea îmbunătăți în relația cu România sau de ce mai are nevoie Republica Moldova de la România în procesul de aderare la UE?
Marcel Spatari: De susținere politică în primul rând și acum Republica Moldova trebuie să deschidă următoarele grupuri de capitole de negociere. Sunt în total șase astfel de clustere, de capitole, dintre care noi am deschis două. Este important până la sfârșitul acestui an să găsim soluții pentru a debloca procesul pentru că din punct de vedere tehnic suntem pregătiți să deschidem toate capitolele de negociere. Dar nu avem încă un acord între toate statele membre ale UE, în privința momentului potrivit când aceste capitole trebuie să fie deschise. Respectiv, România ar putea să fie o voce mai insistentă ca Republica Moldova să deschidă toate capitolele de negociere, ca să avansăm cât mai repede. În rest, deja sprijinul pe dimensiunea de expertiză cred că este plenar și noi vom continua să beneficiem de suportul României.
Iulian Ionescu EcoPolitic: Și o ultimă întrebare, dar de fapt o invitație către dumneavoastră, un mesaj pe care doriți să-l transmiteți atât românilor cât și românilor, așa spun eu, de o parte și de alta a Prutului.
Marcel Spatari: Mă consider și eu român, bineînțeles, am și cetățenia românească și în continuare am strânse legături la București și merg periodic la București, adică mă consider și eu din plin cetățean român. Adresarea ar fi să ne susțină în acest proces și mai ales diaspora românească din Europa, pentru că noi vom face temele, noi vom pregăti Republica Moldova din punct de vedere al funcționării statului, din punct de vedere legislativ, din punct de vedere economic. Dar decizia, până la urmă, chiar și după semnarea tratatului de aderare, este a fiecărui stat membru și tratatul trebuie să fie ratificat de toate statele. De aceea, susținerea politică pentru extindere, pentru aderarea Republicii Moldova trebuie să vină în toate statele membre ale Uniunii Europene. De exemplu, în Franța este foarte posibil să fie necesar un referendum pentru extindere și atunci este important și diaspora moldovenească și diaspora românească să susțină aderarea Republicii Moldova. Asta ne va ajuta foarte mult pentru a obține mai mult sprijin politic în toate cele 27 de state membre.
