Președintele Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea șefilor DNA, DIICOT, PÎCCJ
„Am semnat decretele pentru numirea doamnei Cristina Chiriac în funcția de Procuror General, a domnului Viorel Cerbu în funcție de Procuror-șef DNA și a domnului Codrin Miron în funcția de Procuror-șef DIICOT. Își vor începe mandatul în 15 aprilie.
Am semnat, de asemenea, decretul pentru numirea domnului Marius Voineag în funcția de Procuror adjunct al Parchetului General, pentru doamna Marinela Mincă, Procuror-șef adjunct DNA, pentru domnul Marius Ștefan – Procuror-șef adjunct DNA și pentru domnul Alex Florența – Procuror-șef adjunct DIICOT. Domnii Ștefan și Florența își vor începe activitatea în 15 aprilie, pentru că pozițiile pe care au candidat sunt vacante. Domnul Voineag și doamna Mincă își vor începe activitatea în 30 iunie, când se eliberează poziția pe care au candidat.
Și am respins candidatura domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de Procuror-șef adjunct DIICOT. După acest moment, așteptarea pe care o am de la Parchete, și implicit de la șefii Parchetelor, este o dinamizare a activității Parchetelor, pentru a răspunde așteptărilor românilor, pentru că românii văd corupție, și mare corupție, și corupție în interacțiunea lor zilnică cu autoritățile statului. De marea corupție se ocupă DNA, de corupția curentă se ocupă Parchetul General. De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. E de la sine înțeles, drogul este un fenomen social extrem de nociv care afectează tot mai mulți români, și evaziunea fiscală afectează bugetul statului.
Am așteptarea de la cei trei procurori-șefi numiți azi, în primul rând, să comunice cu procurorii din subordine și, în al doilea rând, să comunice în spațiul public ceea ce, din păcate, predecesorii n-au făcut, toate deficiențele cu care munca de procuror, activitatea Parchetelor, deficiențe pe care le întâmpină procurorii în activitatea lor – legislativ, colaborare cu Poliția, lipsă de echipamente unde e cazul, dacă vorbim în mod special de Parchetul General, blocajul pe Secția Specială de anchetare a magistraților.
Și am un mesaj pentru corpul procurorilor. Să fii procuror e o meserie de vocație. Vrei să te faci procuror pentru că vrei să elimini infracționalitatea, vrei să te lupți cu infracționalitatea care afectează viața semenilor tăi. Și, din păcate, ce s-a întâmplat? S-a întâmplat că sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcționari care sunt apăsați de mii de dosare și care nu mai au timpul necesar ca să se uite la dosarele care sunt cu adevărat de impact pentru societatea.
Și una din preocupări, și una din discuțiile importante pe care le voi avea cu noi șefii ai Parchetelor, va fi despre cum să punem în balanță activitatea asta de rutină care este necesară și cum putem s-o simplificăm, s-o standardizăm, și cum să lăsăm totuși timp procurorilor pentru a se ocupa de acele dosare importante, cu impact asupra societății.
Pentru că au fost foarte multe speculații în spațiul public în acest timp, și pentru că eu n-am putut să vorbesc, pentru că, dacă aș fi vorbit, aș fi influențat celelalte autorități care erau în curs, în etapele procesuale de a trimite către mine propunerile lor de șefi de Parchete.
Înainte de a lua întrebări de la jurnaliști, vreau să răspund multora dintre chestiunile care au apărut în spațiul public, multe dintre ele false și multe dintre ele emise cu rea credință în felul acesta. Nu acuz de rea-credință oameni care au luat o informație dintr-o parte și au transmis-o într-un cerc de cunoscuți sau într-un cerc de relații sociale, dar acuz de rea-credință pe cei care știau informația și au transmis-o în mod voit la origine fals sau trunchiat.
Prin urmare, s-a repetat la infinit că tot acest context este dacă Președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD. Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață, și ar fi procuror român în activitate, și ar vrea să devină Procuror General, ar trebui să depună un dosar la Ministerul Justiției, să fie audiat de o comisie condusă de ministrul Justiției, și Ministrul Justiției – PSD – să trimită propunerea către Președintele României. Și nu cred că domnul Falcone era pesedist.
Am fi putut avea o discuție dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele slabe care au fost admise și unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuția asta în spațiul public. Putem să o avem oricând doriți.
Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șef vor conduce Parchetele în continuare din poziția de procurori adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Știm toți că atribuțiile procurorilor-șefi adjuncți sunt cele care sunt date de Procurorul General, respectiv Procurorul-șef. Și deciziile în cadrul Parchetului General, Parchetelor specializate, sunt luate de Procurorul General, procurorii-șef. Cred că, dacă întreb oricare dintre jurnaliștii care sunt aici să-mi dea un nume de procuror-șef adjunct din anii 1990 sau din anii 2000, nimeni, și sunt oameni foarte informați, nu o să știe să-mi dea un nume. Pentru că procurorii-șef adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, de fapt. Așa cum viceprimarul nu contează, de fapt, și nu o să știți să-mi dați un viceprimar din România din anii 1990 sau din anii 2000. O să îmi spuneți 100 de primari, dar viceprimari nu, pentru că decizia nu este la ei.
A fost un protest la Cotroceni, și, ca răspuns la mai multe acuze pe diferite tonuri, am spus „am de 100 de ori mai multe informații decât dumneavoastră”. Și imediat, în anumite zone, „vai săracul, l-au îmbrobodit serviciile”, „sistemul”, „l-au rupt de realitate”, „noi știm realitatea, el nu o știe”.
Vreau să precizez că, în momentul în care am spus că am această informație, e o informație pe care, în mod nemijlocit, eu, după zeci de discuții cu zeci de procurori, mi-am format-o cu capul meu. Și bineînțeles că am făcut asta pentru că ăsta este jobul meu. Sunt un om serios, m-am pregătit pentru moment foarte serios, acesta. Nu pretind, pentru ca cineva să aibă o opinie, să facă ce am făcut eu, să vorbească zeci de ore cu zeci de procurori, dar măcar o prezumție de bună-credință nu strică niciodată când te raportezi la o persoană.
Doamna Procuror Chiriac – așa cum v-am povestit, ca să mă pregătesc pentru acest moment foarte important, am avut multe discuții încă din ianuarie – generale, informale, cu mulți procurori, dar, în discuțiile astea, am pus de fiecare dată întrebarea „în opinia dumneavoastră, care credeți că este cea mai bună structură teritorială DNA din România?”. „Care credeți că este cea mai bună structură teritorială DIICOT din România?”. „Care este cel mai bun Parchet de pe lângă o curte de apel din România?”. Unii răspundeau, alții spuneau „nu vreau să-i evaluez pe colegii mei”, unii spuneau „eu știu să răspund numai la întrebarea pe DNA”.
Cert este că în toate răspunsurile care afirmau ceva, pe DNA tot timpul era menționată DNA Iași între cele mai bune secții din țară, și pe DIICOT tot timpul era menționată secția DIICOT Timișoara ca cea mai bună din țară. Și atunci am fost foarte fericit când am văzut că doamna procuror Chiriac, care a condus DNA Iași, candidează pentru funcția de Procuror General, și am fost foarte fericit când am văzut că domnul Miron candidează pentru funcția de Procuror-șef DIICOT. Și bineînțeles că, după ce au trecut de testul de la Ministerul Justiției, am fost și mai bucuros și am așteptat să-i numesc.
Și am fost extrem de surprins – extrem de surprins – când am văzut atacurile la adresa doamnei procuror Chiriac.
Haideți să vă spun câteva lucruri, ce a făcut dânsa conducând patru ani o echipă de 8-9 oameni la Iași. În primul rând, această secție se ocupă de județele Iași și Vaslui. În județele Iași și Vaslui, azi, avem trimiși în judecată Președintele Consiliului Județean Iași, Primarul din Iași și Președintele Consiliului Județean Vaslui. Nu văd o altă parte din România în care asta se întâmplă. Avem trimiși în judecată 20 de vameși și polițiști de frontieră. S-a mai întâmplat, dar nu foarte recent, în alte locuri. Avem șeful Vămii Iași trimis în judecată. Nici asta nu-i foarte des. Avem un rector și un decan trimiși în judecată pentru că au emis diplome pe bani. Avem un deputat trimis în judecată. Avem un șef de spital trimis în judecată. Avem trimis în judecată un ofițer de la Direcția Generală Anticorupție. Pentru că e la modă, avem și vreo 20 de funcționari de la Autoritatea Rutieră, de asemenea, trimiși în judecată. Eu cred că, pentru patru ani și 8-9 oameni, e destul de bine.
Și ce am citit? Am citit că are un milion de euro în cont. Nu-i un milion, sunt 10.000 de euro. Am citit că a ascuns probe în dosarul episcopului de la Huși și că nu a sesizat Parchetul pentru agresiuni sexuale asupra minorilor. Nu a ascuns probe, ci le-a trimis la judecător, cum trimite orice procuror cercetarea sa penală când trimite un caz în judecată. Și nu a sesizat Parchetul pentru că n-au fost agresiuni și nu au fost minori în probele care au ajuns la domnia sa.
Eu vreau să mă opresc aici și să fac o scurtă discuție despre cine apără reputația unui procuror. Teoretic, procurorul face o cerere la CSM, și CSM o judecă, și, după vreo două luni, găsim un comunicat pe site-ul CSM în care spune „îi apărăm reputația”. Dar spațiul public? Pentru că regulamentul de funcționare a Parchetelor din România interzice unui procuror să vorbească public în momentul în care el este atacat mediatic. Dacă șeful lui îl apără – că șeful are voie – dacă șeful lui îl apără, are noroc.
Dacă șeful lui nu îl apără, în opinia publică rămâne cu o tinichea legată de coadă toată cariera sa profesională. Și asta trebuie să o schimbăm. În general, eu cred că, pe marile cazuri penale, procurorul trebuie să explice în termeni simpli, sintetizând ce se întâmplă în dosar, astfel încât opinia publică să cunoască, și cu atât mai mult în momentul în care activitatea sa profesională este pusă în discuție. Închid paranteza.
Ce s-a mai spus? Că doamna procuror a fost cununată de Episcopul Hușilor. Nu a fost. Că a supravegheat operativ un jurnalist.
Ce s-a întâmplat: un jurnalist s-a dus la funcționar și a zis „vreau să îți dau mită ca să lași să treacă prin vamă”, sau nu mai țin minte, să se întâmple ceva, încălcându-se, evident, legea. Și funcționarul s-a dus la DNA și a spus „a venit un cetățean la mine, evident că nu mi-a spus că e jurnalist, a venit un cetățean la mine și a zis că vrea să-mi dea o mită”. Și atunci evident că Parchetul i-a pus sub supraveghere și pe unul, și pe altul, pentru că dacă n-ar fi făcut asta, ar fi fost favorizarea infractorului.
Mai departe, că doamna procuror ar fi făcut o eroare de procedură în dosarul domnului Buzatu. În primul rând, că acest dosar a trecut de camera preliminară. Deci judecătorul de camera preliminară a găsit suficiente probe astfel încât să spună că judecata poate să continue pe fond. În al doilea rând, și aici e mai tehnic, și de aia e important ca, în cazurile importante, specialiștii să poată să explice. Aici exista o practică, pe care și procurorii, și judecătorii o aplicau în același fel, despre cum se aplică mandatele de înregistrare. Dar a venit Înalta Curte în 2024 cu o decizie obligatorie care a spus invers. O parte din mandatele de înregistrare – în fine, chestiuni tehnice – nu mai sunt valabile. Asta e eroarea de procedură de care e acuzată doamna procuror.
Și, în fine, ultima chestiune legată de dânsa, pentru că, dacă celelalte sunt cumva tehnice, aici este cu adevărat manipulare și rea-credință. Se spune că secția DNA Iași a avut o activitate dezastruoasă în 2025, că a avut numai trei rechizitorii.
Trei lucruri. Unu: oricine știe cât de cât ce se întâmplă în Parchete nu se uită numai la rechizitorii, se uită și la acordurile de recunoaștere a vinovăției, pentru că – tocmai pentru că Codul penal, Codul de procedură penală au îngreunat foarte mult activitatea de judecată penală, cameră preliminară, prima instanță, a doua instanță, ani de zile – șefi de Parchete sau de secții de Parchete din România și-au dat seama că e mult mai eficient pentru colectivul pe care îl coordonează, în loc să se concentreze pe rechizitorii, pe trimitere în judecată, să se concentreze pe recunoașterea vinovăției, în care făptașul recunoaște, nu te mai duci în instanță și îl condamni pe baza acestui acord de recunoaștere – primul lucru.
Al doilea lucru – din nou, Înalta Curte – și aici cine știe puțină justiție penală e la curent cu asta, și, din păcate, este un fenomen care va fi la fel de nociv cum a fost prescripția, în două rânduri, cu dosarele penale – în sensul că, în 2019, Înalta Curte a venit și a spus că ofițerii Direcției Generale Anticorupție, polițiști specializați, pot să facă orice fel de cercetare, în orice fel de caz, în orice fel de cercetare penală, și, în 2025, a venit și a spus invers: dacă nu e un polițist, orice cercetare penală pe care a făcut-o un ofițer DGA este nulă. Și atunci, dacă tu ești șef de structură de Parchet, nu trimiți un dosar în care știi că ai făcut o cercetare cu un ofițer DGA, ci încerci să dovedești prin alte mijloace penale că acel fapt s-a întâmplat, dacă ești prevăzător.
Nu trimiți un dosar pe care știi că nu ai șanse să-l probezi. Și, în fine, ultimul lucru, că la asta nu trebuie să fii mare specialist, dar trebuie să ai bună-credință. Chiar dacă nu știi să citești decât câte rechizitorii a făcut cineva în 2025, poți să te uiți, totuși, și în 2024, și să vezi că, în 2024, secția DNA Iași, pe aceiași indicatorii, a fost cea mai bună dintre secții. Dacă ai bună-credință”, a spus președintele.
