Comisiile parlamentare pentru industrii și servicii, pentru mediu și echilibru ecologic, împreună cu Subcomisia pentru dezvoltare durabilă a Camerei Deputaților organizează luni, 31 octombrie, în intervalul orar 12.00-14.00 (la Senat, sala “Dimitrie Cantemir”, nivel P1), Masa rotundă intitulată “Eficiența energetică în retail și colectarea selectivă a deșeurilor”, care își propune să inițieze un dialog între toți responsabilii din domeniu pentru un schimb valoros de bune practici și consolidarea parteneriatelor între Parlament și societatea civilă.
- Astfel, parlamentarii din Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților vor dezbate aceste teme extrem de importante, alături de reprezentanții Guvernului și ai marilor lanțuri din retail pentru identificarea de soluții eficiente, de consolidare a dialogului și de lansare de parteneriate constructive pentru a valorifica banii europeni alocați României.
„Eficiența energetică pe primul loc” este unul dintre principiile-cheie ale Uniunii Energetice pentru a garanta o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile în UE, Comisia Europeană propunând un obiectiv ambițios în materie de eficiență energetică de 30 % până în 2030.
Pentru perioada 2021-2030, fiecare țară din UE trebuie să elaboreze un plan național integrat privind energia și clima (PNIEC) pe 10 ani, care să descrie modul în care intenționează să își atingă obiectivele în materie de eficiență energetică pentru 2030.
În contextul războiului din Ucraina, al creșterii prețurilor la energia electrică și la combustibilii fosili, interdicției de 90% din totalul importurilor de petrol din Rusia, planurile UE de eficiență energetică s-au accelerat, majoritatea statelor europene și-au actualizat strategiile în materie de eficiență energetică, încercând să-și urgenteze tranziția către energia verde și să se aprovizioneze cu 63% din energie electrică din surse regenerabile, până în 2030.
Chiar dacă România este relativ privilegiată în rândul statelor europene, dată fiind dependența mai mică de importurile de gaze din Federația Rusă, trebuie să valorifice oportunități de reducere a consumului de gaze și de diminuare a presiunii pe care acesta îl exercită asupra cetățenilor și mediului, începând cu eficiența energetică.
În acest sens, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) înregistrează progrese în implementarea pachetului de măsuri în valoare de 1,5 miliarde de euro inițiat pentru sprijinirea mediului de afaceri, pachet care vine ca răspuns la crizele simultane cu care se confruntă România post-pandemică, respectiv liberalizarea prețului la energie, creșterea prețului carburanților și criza generată de invazia Federației Ruse asupra Ucrainei, cu impact major asupra sectorului antreprenorial, unul dintre cele mai importante sectoare pentru competitivitatea și prosperitatea țării. Astfel, prin programul RePowerEU – Măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM, 500 milioane euro pentru eficiența energetică la nivelul IMM-urilor și întreprinderilor mari sunt împărțite în trei scheme de ajutor.
În ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunţat că, din bugetul total de peste 2,8 miliarde de euro disponibili pentru eficientizarea energetică şi asigurarea siguranţei seismice a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, mai sunt disponibili doar 974 milioane, două treimi din fonduri fiind accesate deja.
Când vine vorba de colectarea selectivă a deșeurilor, România este una dintre țările codașe ale UE, raportând că generează în jur de 280 de kilograme pe an, pe cap de locuitor, față de celelalte țări din regiunea noastră care raportează în jur de peste 400 de kilograme, iar unele țări din Europa de Vest ajungând la 500-600 și chiar 800 de kilograme.
Ce ținte europene are România în privința colectării selective a deșeurilor?
În prezent, doar 15% pleacă fie la reciclare, fie la incinerare, iar 85% pleacă la groapă, target-ul fiind de 50% din total deșeuri generate până în 2020 să meargă spre reciclare și 55% până în 2025.
Prin Programul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR), pentru reciclare sunt alocate 286 milioane de euro, iar companiile care desfășoară activități de reciclare vor putea beneficia de un buget de aproximativ 300 milioane euro, prin PNRR, pentru investiții în achiziția de echipamente necesare dezvoltării și tehnologizării unităților de procesare a deșeurilor periculoase și nepericuloase, fiind vizate atât companiile care gestionează reciclarea deșeurilor din plastic, metal, sticlă sau hârtie, cât și cele care se ocupă de reciclarea de baterii sau alte produse considerate cu risc ridicat. Domeniul reciclării a câștigat tot mai mult teren în România în ultimii ani. În fața provocărilor la nivel european, domeniul reciclării este un pilon important pentru dezvoltare în anii următori, care va beneficia de tot mai mult sprijin nerambursabil.
Alocarea financiară acordată prin PNRR pentru lucrările destinate înființării de centre de colectare cu aport voluntar este de 587.860.000 Euro, din care 135.660.000 euro reprezintă alocare financiară suplimentară de 30% din sumele alocate prin PNRR investiției, ținta propusă fiind construirea şi operaţionalizarea a 565 de centre de colectare cu aport voluntar până la jumătatea anului 2026.
Detalii suplimentare si AICI!
