Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Costel Alexe, a susţinut miercuri o conferinţă de presă pe tema calităţii aerului din Capitală pe durata stării de urgenţă şi în contextul condamnării României de Curtea Europeană de Justiţie, pentru depăşiri constante ale valorilor de PM10 în Bucureşti.
Ministrul a cerut specialiştilor ministerului o analiză a întregii perioade de distanţare socială şi evoluţia poluantului PM10 în tot acest timp. Astfel, prima concluzie a analizei a fost că emisiile de dioxid de azot au scăzut la jumătate. Conform analizei, această scădere este rezultatul direct al reducerii traficului din Capitală, acesta fiind responsabil pentru peste 90% din emisiile de NO2 din Bucureşti.
A doua concluzie din raport subliniază că, deşi traficul a fost redus, concentraţiile de PM10 au înregistrat depăşiri în mai multe zile, atingându-se inclusiv valori orare de zeci de ori mai mari decât cele permise conform legislaţiei europene.
„PM10, compusul cel mai important în această perioadă, cel care poate fi şi vector de transport COVID şi pentru care Bucureştiul a fost condamnat de Curtea Europeană de Justiţie, a înregistrat episoade constante de creşteri în perioada stării de urgenţă. Jumătate din valorile orare înregistrate în zilele lunii aprilie au depăşit cu mult valoarea limită de 50 de micrograme pe mc, stabilită la nivel european. Cele mai mari valori orare înregistrate în această perioadă au fost în zilele de 26-27 martie: 627 ľg/m3 la staţia la Lacul Morii, 570 ľg/m3 la Bucur Obor şi 644 ľg/m3 la Cercul Militar”, a subliniat ministrul Costel ALEXE.
De asemenea, analiza arată că în zilele de 19 şi 20 martie, PM 10 a ajuns la o valoare de 88 micrograme pe mc la staţia Lacul Morii, iar în 24 martie, PM 10 a atins valoarea maximă de 443,44 micrograme la Lacul Morii, 155 micrograme pe mc la staţia Bucur Obor şi 193 Âľg/m3 la staţia de la Cercul Militar.
„Am avertizat Primăria Capitalei de şapte ori în perioada stării de urgenţă. În avertizările pe care le-am trimis am subliniat de fiecare dată nivelurile ridicate de PM10 şi am cerut măsuri imediate pentru scăderea concentraţiilor de PM10. Nicio avertizare de-a noastră nu a fost urmată de măsuri punctuale ale administraţiei locale”, a spus demnitarul.
Ministrul Costel Alexe a sublinat că, potrivit analizei lui PM10 în COVID, concentraţiile mari au fost, în mod special, cauzate de nesalubrizarea eficientă a Capitalei. Ca urmare, a fost demarat un control la primăriile de sector din Capitală în ceea ce priveşte programele de salubrizare. În urma acestuia, s-a constatat că în 2019 au fost salubrizaţi 832 de km din cei 2.464 km, cât are Capitala. Adică, doar un procent de 41% din arterele, străzile şi trotuarele Bucureştiului.
„De fiecare dată când bate vântul în Capitală ne dăm seama cât de murdar este Bucureştiul. Cele mai multe zile cu depăşiri din perioada stării de urgenţă au coincis cu prezenţa vântului puternic. Acesta recirculă praful din Capitală, purtător de PM10 şi, astfel, concentraţiile devin periculoase pentru populaţie. Chiar Planul Integrat de Calitatea Aerului, asumat de Primăria Capitalei, vorbeşte de reduceri de până la 42% a lui PM10 în Bucureşti, doar dacă arterele, străzile şi trotuarele oraşului ar fi constant spălate mecanic! Tot planul Primăriei Capitalei spune că reducerile lui PM10 pot ajunge până la 90% dacă spălarea Bucureştiului ar fi urmată şi de aspirare”, a spus ministrul Costel Alexe.
În urma controlului Gărzii Naţionale de Mediu privind programele de salubrizare a primăriilor de sector a rezultat că frecvenţa de spălare a arterelor, a străzilor şi a trotuarelor din Bucureşti este de: o dată pe săptămână în sectorul 1, trei spălări pe an în sectorul 2, stropit de până la patru ori pe lună în sectorul 3 şi de 6 ori pe zi în sectorul 5 şi o spălare pe săptămână în sectorul 6. Precizăm că primăria sectorului 4 nu pomeneşte nimic în documentele transmise despre un program de spălare a arterelor din atribuţia sa.
Totodată, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor i-a solicitat Primăriei Capitalei un plan de urgenţă pe termen scurt care să cuprindă măsuri imediate pentru reducerea concentraţiilor de PM10 din Bucureşti şi pentru clasarea condamnării României la Curtea Europeană de Justiţie. Solicitarea nu are încă un răspuns din partea administraţiei locale.
